{"id":1497,"date":"2023-03-01T15:58:42","date_gmt":"2023-03-01T13:58:42","guid":{"rendered":"https:\/\/mnit.ro\/-\/?p=1497"},"modified":"2023-09-05T10:20:35","modified_gmt":"2023-09-05T08:20:35","slug":"muzeul-de-acasa","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/mnit.ro\/-\/2023\/03\/01\/muzeul-de-acasa\/","title":{"rendered":"MUZEUL DE ACAS\u0102","gt_translate_keys":[{"key":"rendered","format":"text"}]},"content":{"rendered":"
\n\t\n\t<\/iframe>\n<\/div>\n\n
\"\"<\/figure>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n

\t\n\t\t\n\t\t<\/span>\n\t<\/span>\n\t<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n

Acest proiect a ap\u0103rut \u00een perioada pandemiei, c\u00e2nd expozi\u021biile muzeului nostru erau \u00eenchise pentru public. \u00a0Ne-am g\u00e2ndit c\u0103, probabil mai sunt lucruri pe care nu le \u0219ti\u021bi despre obiectele de patrimoniu ascunse \u00een depozitele muzeului. MUZEUL DE ACASA este o nou\u0103 sec\u021biune \u00een pagina noastr\u0103 de web care v\u0103 deschide u\u0219a spre aceste comori, iar secretele vor fi \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219ite chiar de exper\u021bii muzeului. Fiecare obiect ales este special, fiecare poveste este deosebit\u0103 \u0219i v\u0103 poate purta \u00eentr-o c\u0103l\u0103torie virtual\u0103 spre alte timpuri. Proiectul a fost realizat \u00een colaborare cu Radio Cluj, iar interviurile cu speciali\u0219tii au fost conduse de Ovidiu Moldovan. De asemenea, v\u0103 invit\u0103m \u0219i pe\u00a0blogul Colec\u021biei de Istorie a Farmaciei<\/a>, unde colega noastr\u0103 Ana Maria Gruia cerceteaz\u0103 pentru noi cum erau tratate pandemiile \u00een trecut. Pofti\u021bi \u00een muzeul de acasa!<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure>
\n

04.06.2020<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Casa Wolphard-Kakas din Cluj-Napoca este una dintre pu\u021binele case renascentiste din Cluj care au mai r\u0103mas \u00een picioare \u0219i care \u00eenc\u0103 mai p\u0103streaz\u0103 din elementele originale renascentiste. De\u0219i fa\u021bada a fost reconstruit\u0103 \u00een secolul al XIX-lea, multe din elementele fa\u021badei originale se afl\u0103, \u00een prezent, \u00een lapidariul Muzeului Na\u021bional de Istorie a Transilvaniei. Mai multe depsre aceast\u0103 cas\u0103 \u0219i despre cei care au construit-o \u00eentr-un interviu cu Mih\u00e1ly Melinda, istoric de art\u0103 \u0219i muzeograf \u00een cadrul MNIT.<\/p>\n\n\n\n

\n
\"\"<\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/figure>\n<\/figure>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>
\n

25.05.2020<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Ast\u0103zi vorbim despre anul 1989 \u0219i expozi\u021bia Cluj 1989.21.12. Cu aceast\u0103 ocazie, Ovidiu Moldovan a realizat un interviu cu Radu Negru, un participant la evenimentele din 21 Decembrie1989, de la Cluj, care evoc\u0103 momentul din Pia\u021ba Unirii, unde mai mul\u021bi demonstran\u021bi au fost r\u0103ni\u021bi \u0219i uci\u0219i de rafalele de gloan\u021be. \u00centr-un montaj selectiv, Dr. Ioana Grui\u021b\u0103, curatorul expozi\u021biei, descrie cele mai importante exponate \u0219i o parte din conceptul pe care echipa de muzeografi \u0219i conservatori ai MNIT l-au pus \u00een scen\u0103, prin expozi\u021bia organizat\u0103 tomai pentru a comemora 30 de ani de la revolu\u021bia rom\u00e2n\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\n
\"\"<\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/figure>\n<\/figure>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>
\n

22.05.2020<\/strong><\/p>\n\n\n\n

C\u0103l\u0103toria noastr\u0103 \u00een timp ne-a purtat p\u00e2n\u0103 \u00een Clujul anului 1918, perioad\u0103 din care dateaz\u0103 un obiect cu o poveste interesant\u0103, aflat \u00een colec\u021bia muzeului. Dr. Ioan C\u00e2rj\u0103, de la Universitatea Babe\u0219-Bolyai, ne contureaz\u0103 cadrul general al evenimentelor, iar colegul nostru, dr. Ovidiu Munteanu, ne spune povestea acestui panou cu inscrip\u021bie, care, al\u0103turi de steagul tricolor, a fost urcat pe sediul Senatului Na\u021bional Rom\u00e2n din Ardeal, <\/em>situat \u00een cl\u0103direa B\u0103ncii Economul,<\/em> la 12 noiembrie 1918. Panoul a fost realizat de Sidonia Docan, care era \u201csor\u0103 conduc\u0103toare de Cruce Ro\u0219ie\u201d, dar \u0219i secretar\u0103 a Senatului. Colegul nostru Pompei Grapini ne vorbe\u0219te despre aceast\u0103 pies\u0103, din punctul de vedere al specialistului restaurator.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n
\n
\"\"
Sidonia Docan (1868-1948)<\/figcaption><\/figure>\n\n\n\n
\"\"
Sediul B\u0103ncii Economul<\/figcaption><\/figure>\n<\/figure>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>
\n

13.05.2020<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\u00cen Transilvania secolelor XVII \u0219i XVIII nobilii c\u0103l\u0103toreau destul de mult \u0219i mereu aveau al\u0103turi cuferele cu medicamente, pentru un tratament adecvat, la nevoie. Colec\u021bia de Istorie a Farmaciei din Cluj are \u00een patrimoniul s\u0103u un astfel de artefact, care a apar\u021binut Ter\u00e9ziei Kem\u00e9ny. Cuf\u0103rul, cu multe sertare \u0219i compartimente, este pre\u021bios prin faptul c\u0103 p\u0103streaz\u0103 toate sticlu\u021bele, fiecarea cu denumirea (\u00een latin\u0103 \u0219i maghiar\u0103) a substan\u021bei pe care o con\u021binea, iar unele dintre acestea au conservat \u00een interior \u0219i medicamentul: boabe de mu\u0219tar, bezoare folosite  \u00een caz de otr\u0103vire \u0219i multe altele, despre care afl\u0103m de la colega noastr\u0103 dr. Ana Maria Gruia.  Dr. M\u00e1rta Guttmann ne vorbe\u0219te despre secretele substan\u021belor prezente \u00een aceste sticlu\u021be, iar dr. Diana Varga ne spune povestea Ter\u00e9ziei Kem\u00e9ny \u0219i a familiei sale. Dac\u0103 sunte\u021bi fascina\u021bi de istoria farmaciei, pe pagina de facebook (https:\/\/www.facebook.com\/colectiefarmacluj<\/a>) \u0219i pe blogul colec\u021biei (http:\/\/farmacluj.blogspot.com<\/a>) pute\u021bi g\u0103si \u00een fiecare zi post\u0103ri  super interesante despre boli \u0219i remediile lor, recipiente, instrumente medicale \u0219i multe alte curiozit\u0103\u021bi legate de acest domeniu.<\/p>\n\n\n\n

\n
\"\"
Cuf\u0103r farmaceutic de secol XVIII, Colec\u021bia de Istorie a Farmaciei<\/figcaption><\/figure>\n<\/figure>\n\n\n\n
<\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>
\n

11.05.2020<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\u00cen Evul Mediu legea era impus\u0103 prin intermediul unor pedepse destul de aspre, iar una dintre acestea era decapitarea. Muzeului Na\u021bional de Istorie a Transilvaniei, p\u0103streaz\u0103 \u00een colec\u021bia sa spada c\u0103l\u0103ului ora\u0219ului Cluj, care dateaz\u0103 din secolul al XVI-lea, o spad\u0103 cu o lam\u0103 lat\u0103, cu v\u00e2rful u\u0219or rotunjit, cu dou\u0103 t\u0103i\u0219uri \u0219i un m\u00e2ner lung, \u00eembr\u0103cat \u00een piele, care se prindea cu ambele m\u00e2ini. Cum era folosit\u0103, \u00een baza c\u0103rei legi \u0219i cine putea fi decapitat, ne poveste\u0219te istoricul Andrei F\u0103rca\u0219. Dr. Diana Varga ne vorbe\u0219te despre mecanismele punitive din Transilvania Evului Mediu \u00een contextul sistemului juridic medieval \u0219i astfel afl\u0103m c\u0103 ora\u0219ul Cluj avea \u201djus gladii\u201d, adic\u0103  dreptul de a aplica pedeapsa capital\u0103, un privilegiul acordat de rege ora\u0219elor importante. Tot colega noastr\u0103 ne vorbe\u0219te \u0219i despre c\u00e2teva instrumente de peniten\u021b\u0103 din colec\u021bia muzeului, utilizate \u00een mediul c\u0103lug\u0103rilor catolici, pentru autoflagelare.<\/p>\n\n\n\n

\n
\"\"
Spada c\u0103l\u0103ului ora\u0219ului Cluj<\/figcaption><\/figure>\n<\/figure>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>
\n

8.05.2020<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Colec\u0163ia de Istorie a Farmaciei este binecunoscut\u0103 at\u00e2t pentru exponatele sale, c\u00e2t \u0219i pentru cl\u0103direa din centrul Clujului care le ad\u0103poste\u0219te. \u00centre cele mai \u00eendr\u0103gite obiecte din colec\u021bie sunt sticlu\u021bele pentru Elixirul Dragostei, foarte populare mai cu seam\u0103 \u00een preajma zilei de Dragobete. \u00cen colec\u021bie se p\u0103streaz\u0103 patru recipiente din sticl\u0103 pictat\u0103 manual, cu diferite reprezent\u0103ri romantice (inimi, porumbei afronta\u0163i, cupluri, flori) realizate \u00eentr-o manufactur\u0103 din Transilvania la jum\u0103tatea secolului al XVIII-lea. Despre acestea, despre con\u021binutul lor \u0219i despre diferitele ingrediente folosite pentru prepararea elixirelor, ne poveste\u0219te dr. Ana Maria Gruia. Despre situa\u021bia cl\u0103dirii, despre istoricul ei \u0219i despre cum va ar\u0103ta aceasta dup\u0103 amplele lucr\u0103ri de restaurare ne vorbesc Dr. Felix Marcu, managerul muzeului \u0219i arhitectul Endre V\u00e1nyol\u00f3s<\/em> , care coordoneaz\u0103 restaurarea cl\u0103dirii \u0219i a picturilor murale. Dac\u0103 sunte\u021bi fascina\u021bi de istoria farmaciei, pe pagina de facebook (https:\/\/www.facebook.com\/colectiefarmacluj<\/a>) \u0219i pe blogul colec\u021biei (http:\/\/farmacluj.blogspot.com<\/a>) pute\u021bi g\u0103si \u00een fiecare zi post\u0103ri  super interesante despre boli \u0219i remediile lor, recipiente, instrumente medicale \u0219i multe alte curiozit\u0103\u021bi legate de acest domeniu.<\/p>\n\n\n\n

\n
\"\"
Sticl\u0103 de secol XVIII pentru Elixirul Dragostei<\/figcaption><\/figure>\n\n\n\n
\"\"
Sticl\u0103 de secol XVIII pentru Elixirul Dragostei<\/figcaption><\/figure>\n<\/figure>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>
\n

6.05.2020<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 intrarea triumfal\u0103 \u00een Alba Iulia, Mihai Viteazul a avut o emisiune monetar\u0103, cu un tiraj destul de redus, din care se p\u0103streaz\u0103 o singur\u0103 pies\u0103 original\u0103, la Viena, \u0219i foarte pu\u021bine copii mai t\u00e2rzii, una dintre acestea f\u0103c\u00e2nd parte din colec\u021bia numismatic\u0103 a Muzeului Na\u021bional de Istorie a Transilvaniei. Copia de la muzeu, executat\u0103 de un gravor german \u00een jurul anului 1825, se deosebe\u0219te prin gramaj de originalul de la Viena. Despre toate acestea, despre contextul \u00een care a ap\u0103rut aceast\u0103 medalie, dar \u0219i despre portretul de pe piesa emis\u0103 \u00een anul 1600, care probabil este cel mai apropiat de \u00eenf\u0103\u021bi\u0219area real\u0103 a lui Mihi Vitezul, ne poveste\u0219te Dr. Livia C\u0103lian. Despre medalii \u0219i despre arta gravurii \u00een perioada baroc\u0103, epoca de glorie a medalisticii, \u00een care au fost realizate numeroase capodopere ale genului, ne poveste\u0219te Dr. Claudia Bon\u021ba.<\/p>\n\n\n\n

\n
\"\"
Descriere avers: Circular inscrip\u0163ie; \u00een c\u00e2mp: cerc perlat; bust din fa\u0163\u0103 Mihai Viteazul purt\u00e2nd mantou cu guler de blan\u0103 \u015fi c\u0103ciul\u0103 de blan\u0103 cu penaj prins \u00een agraf\u0103;
Legend\u0103 revers: TRANSYL: LOCVMT: CIS: TRAN: PAR: ET: SVP: EXER. GE: CAP; A: D:\/ VIGILAN\/TIA: VIRTV\/TE ET: ARMIS: VICTORI\/AM: NACT\/VS\/ 1600\/<\/figcaption><\/figure>\n<\/figure>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>
\n

4.05.2020<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Ast\u0103zi vorbim despre un obiect deosebit din colec\u021bia muzeului, o caraf\u0103 din sticl\u0103 trasparent\u0103, produs\u0103 \u00een atelierul de sticl\u0103 de la Porumbacu, \u00een secolul al XVII-lea. Artefactul este un bun pretext pentru o discu\u021bie despre istoria sticlei, iar dr. Ana Maria Gruia ne poveste\u0219te despre originile tehnologiei, dar \u0219i despre celebra sticl\u0103 de Murano, produs\u0103 la Vene\u021bia, \u00eenc\u0103 din secolul al XIII-lea. Dr. Andrea Demj\u00e9n ne vorbe\u0219te despre atelierul de sticl\u0103 de la Prumbacu, a c\u0103rui activitate este men\u0163ionat\u0103 documentar \u00een prima jum\u0103tate a secolului al XVII-lea, \u00een \u0162ara F\u0103g\u0103ra\u015fului. \u00cen anul 1619 acolo au fost adu\u0219i me\u0219teri vene\u021bieni care \u0219tiau s\u0103 produc\u0103 o sticl\u0103 de calitate superioar\u0103 \u0219i astfel afl\u0103m mai multe \u0219i despre motivele pentru care obiectul p\u0103strat la muzeu are o valoare istoric\u0103 important\u0103 pentru Transilvania.<\/p>\n\n\n\n

\n
\"\"
Caraf\u0103 de stic\u0103 (Porumbacu, jud. Sibiu)<\/em><\/figcaption><\/figure>\n\n\n\n
\"\"
Caraf\u0103 de stic\u0103 (Porumbacu, jud. Sibiu)<\/em><\/figcaption><\/figure>\n<\/figure>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>
\n

2.05.2020<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\u00cen perioada medieval\u0103, dac\u0103 tr\u0103iai \u00een Claudiopolis\/ Kolozsv\u00e1r \/Clausenburg, erai proprietarul unei case sau al unui teren \u0219i \u00ee\u021bi pl\u0103teai taxele, atunci te puteai numi un or\u0103\u0219ean cu drepturi depline. \u00cen func\u021bie de meseria pe care o practicau, or\u0103\u0219enii se organizau \u00een asocia\u021bii me\u0219te\u0219ug\u0103re\u0219ti, denumite bresle. Breslele aveau un rol economic, politic \u0219i administrativ \u00een via\u0163a ora\u0219ului \u0219i tot ele asigurau costurile ap\u0103r\u0103rii \u015fi renov\u0103rii sistmului de fortifica\u021bii. Colega noastr\u0103 Dr. Diana Iegar ne vorbe\u0219te despre cele mai puternice bresle din Cluj \u0219i cum puteai ajunge membrul unei asemenea bresle. Ioana Cova, conservator al muzeului, ne vorbe\u0219te despre modul de expunere a unui obiect deosebit, o carte a breslei aurarilor din Cluj, care dateaz\u0103 din secolul al XVI-lea.<\/p>\n<\/div><\/div>\n\n\n

\n
\"\"
Cartea de modele a breslei aurarilor din Cluj, (Cluj-Napoca, jud. Cluj)<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>
\n

29.04.2020<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Una dintre expozi\u021biile recent organizate de MNIT, care a reunit cele mai spectaculoase piese de vestimenta\u0163ie \u015fi podoab\u0103 din colec\u0163ia premodern\u0103 a muzeului, a fost Cornul abunden\u021bei. Luxul \u00een lumea nobiliar\u0103 transilv\u0103nean\u0103. <\/em>Dr. Diana Iegar, curatorul expozi\u021biei, ne spune ast\u0103zi povestea unor piese de \u00eembr\u0103c\u0103minte \u0219i de podoab\u0103 me\u0219te\u0219ugit lucrate, descoperite \u00een cripta bisericii reformate de la Cetatea de Balt\u0103, \u00een care fuseser\u0103 \u00eenmorm\u00e2ntate Sofia Kendi, so\u021bia aristocratului transilv\u0103nean Melchior Bogathi, mama \u0219i bunica sa. Acestea au fost descoperite cu ocazia renov\u0103rii bisericii, \u00een anul 1897. Dr. Ana Maria Gruia ne ofer\u0103 mai multe detalii despre specificul produc\u021biilor artistice \u00een Transilvania secolului al XVI-lea, iar Ioana Cova, restaurator textile \u0219i conservator, ne vorbe\u0219te despre modul \u00een care se consolideaz\u0103 \u0219i se restaureaz\u0103 obiectele de patrimoniu din material textil, deosebit de fragile \u0219i de pre\u021bioase.<\/p>\n\n\n\n

\n
\"\"
Bonet\u0103, Cetatea de Balt\u0103 (jud. Alba)<\/figcaption><\/figure>\n<\/figure>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>
\n


27.04.2020<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Am vorbit p\u00e2n\u0103 acum despre Clujul \u00een perioada roman\u0103, despre credin\u021be, despre obiecte de via\u021b\u0103 cotidian\u0103, dar nu v-am povestit p\u00e2n\u0103 unde se \u00eentindeau grani\u021bele provinciei dup\u0103 cucerirea roman\u0103, pentru c\u0103 nu \u00eentregul teritoriu al Rom\u00e2niei de ast\u0103zi f\u0103cea parte din Dacia Roman\u0103. Frontiera fortificat\u0103 a Imperiului Roman, denumit\u0103 limes, avea \u00een total 5000 km, din care aproximativ 1500 km se g\u0103seau pe teritoriul \u021b\u0103rii noastre.<\/p>\n\n\n\n

Dr. Felix Marcu, managerul MNIT, dar \u0219i pre\u0219edintele Comisiei Na\u021bionale Limes, ne spune mai multe despre sistemul extrem de complex de fortifica\u021bii (turnuri, valuri de p\u0103m\u00e2nt, ziduri, fortifica\u021bii de mici dimensiuni, castre) pe care Imperiului Roman l-a construit pe teritoriul Rom\u00e2niei. Dr. George Cupcea, ne vorbe\u0219te despre trupele sta\u021bionate pe limes, care aveau un rol de supraveghere \u0219i de v\u0103muire a celor mai importante c\u0103i de acces \u00eenspre Transilvania, iar dr. Ioan Opri\u0219 ne poveste\u0219te despre motivele pentru care romanii s-au retras din aceste teritorii.<\/p>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n

\n
\"\"
Limesul pe teritoriul Rom\u00e2niei
Imaginea este preluat\u0103 de pe site-ul: http:\/\/limesromania.ro<\/a>, pe care pute\u021bi s\u0103-l consulta\u021bi pentru a afla mai multe informa\u021bii privitoare la proiectul dedicat frontierei Imperiului Roman pe teritoriul Rom\u00e2niei.<\/figcaption><\/figure>\n<\/figure>\n","protected":false,"gt_translate_keys":[{"key":"rendered","format":"html"}]},"excerpt":{"rendered":"

Acest proiect a ap\u0103rut \u00een perioada pandemiei, c\u00e2nd expozi\u021biile muzeului nostru erau \u00eenchise pentru public. \u00a0Ne-am g\u00e2ndit c\u0103, probabil mai sunt lucruri pe care nu le \u0219ti\u021bi despre obiectele de patrimoniu ascunse \u00een depozitele muzeului. MUZEUL DE ACASA este o nou\u0103 sec\u021biune \u00een pagina noastr\u0103 de web care v\u0103 deschide u\u0219a spre aceste comori, iar<\/p>\n","protected":false,"gt_translate_keys":[{"key":"rendered","format":"html"}]},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"ngg_post_thumbnail":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-1497","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-uncategorized"],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_featured_media_url":"","gt_translate_keys":[{"key":"link","format":"url"}],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/mnit.ro\/-\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1497","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/mnit.ro\/-\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/mnit.ro\/-\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnit.ro\/-\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnit.ro\/-\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1497"}],"version-history":[{"count":19,"href":"https:\/\/mnit.ro\/-\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1497\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4906,"href":"https:\/\/mnit.ro\/-\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1497\/revisions\/4906"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/mnit.ro\/-\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1497"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/mnit.ro\/-\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1497"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/mnit.ro\/-\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1497"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}