{"id":1849,"date":"2023-03-13T15:13:13","date_gmt":"2023-03-13T13:13:13","guid":{"rendered":"https:\/\/mnit.ro\/-\/?p=1849"},"modified":"2023-12-13T11:09:34","modified_gmt":"2023-12-13T09:09:34","slug":"arheologia-de-acasa-episodul-4","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/mnit.ro\/-\/2023\/03\/13\/arheologia-de-acasa-episodul-4\/","title":{"rendered":"Arheologia de acas\u0103 &#8211; Episodul 4","gt_translate_keys":[{"key":"rendered","format":"text"}]},"content":{"rendered":"<div id=\"playht-iframe-wrapper\" style=\"max-height: 210px !important;\">\n\t<iframe\n\tscrolling=\"no\"\n\tclass=\"playht-iframe-player\"\n\tid=\"playht-iframe-player\"\n\theight=\"90px\"\n\twidth=\"100%\"\n\tframeborder=\"0\"\n\tstyle=\"max-height: 90px; height: 90px !important;\"\n\tsrc=\"https:\/\/play.ht\/embed\/?article_url=https:\/\/mnit.ro\/-\/?p=1849&voice=ro-RO-EmilNeural&appId=U8hB0eEe5H&trans_id=-NdeXB6nI7zvaeM1I5M9\"\n\tdata-voice=\"ro-RO-EmilNeural\"\n\tarticle-url=\"https:\/\/mnit.ro\/-\/?p=1849\"\n\tdata-appId=\"U8hB0eEe5H\"\n\tallowfullscreen=\"\">\n\t<\/iframe>\n<\/div>\n\n<div style=\"height:20px\" aria-hidden=\"true\" class=\"wp-block-spacer\"><\/div>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><p>\t<span class=\"playHtListenArea\" style=\"display:none;margin: 0;\">\n\t\t<span id=\"playht-audioplayer-element\" data-play-article=\"https:\/\/mnit.ro\/-\/?p=1849\" data-play-audio=\"https:\/\/media.play.ht\/full_-NdeXB6nI7zvaeM1I5M9.mp3?generation=1694004470222866&alt=media\">\n\t\t<\/span>\n\t<\/span>\n\t<\/p>\n\n\n\n<div style=\"height:25px\" aria-hidden=\"true\" class=\"wp-block-spacer\"><\/div>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>\u0218antierul arheologic Mere\u0219ti, \u201eD\u00e2mbul Pipa\u0219ilor\u201d, Jud. Harghita<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen interiorul arcului carpatic, mai exact \u00een Cheile V\u00e2rghi\u0219ului, pe o \u00een\u0103l\u0163ime numit\u0103 de localnici \u201dD\u00e2mbul Pipa\u015filor\u201d, se afl\u0103 a\u015fezarea dacic\u0103 de la Mere\u015fti, \u00eenconjurat\u0103 dinspre nord-est de mun\u0163ii cei mari ai Harghitei \u015fi dinspre sud-est de mun\u0163ii Per\u015fani.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">A\u015fezarea dacic\u0103 cuprinde \u201dD\u00e2mbul Pipa\u015filor\u201d, o \u00een\u0103l\u0163ime conic\u0103 cu pantele de sud-est, sud-vest \u015fi nord-vest ce coboar\u0103 abrupt spre r\u00e2ul V\u00e2rghi\u015f, iar cea de nord-est mai lin, spre C\u00e2mpul Pietrii, pe care a fost amenajat un platou (6 m x 7 m), mai multe terase de dimensiuni variate (\u00eentre 24 mp \u015fi 720 mp) \u015fi o parte a platoului din fa\u0163a dealului terasat.<\/p>\n\n\n\n<div style=\"height:17px\" aria-hidden=\"true\" class=\"wp-block-spacer\"><\/div>\n\n\n\n<figure class=\"wp-block-image size-full is-resized\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"1024\" height=\"747\" src=\"https:\/\/mnit.ro\/-\/wp-content\/uploads\/2023\/03\/23.jpg\" alt=\"\" class=\"wp-image-1777\" style=\"width:803px;height:585px\" srcset=\"https:\/\/mnit.ro\/-\/wp-content\/uploads\/2023\/03\/23.jpg 1024w, https:\/\/mnit.ro\/-\/wp-content\/uploads\/2023\/03\/23-300x219.jpg 300w, https:\/\/mnit.ro\/-\/wp-content\/uploads\/2023\/03\/23-768x560.jpg 768w, https:\/\/mnit.ro\/-\/wp-content\/uploads\/2023\/03\/23-256x187.jpg 256w\" sizes=\"auto, (max-width: 1024px) 100vw, 1024px\" \/><\/figure>\n\n\n\n<div style=\"height:17px\" aria-hidden=\"true\" class=\"wp-block-spacer\"><\/div>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Suprafa\u0163a a\u0219ez\u0103rii, ce \u00eensumeaz\u0103 aproximativ 3 ha, a fost delimitat\u0103 pe platou de un val \u015fi un \u015fan\u0163, cunoscut de localnici sub denumirea de \u201d\u015ean\u0163ul T\u0103tarilor\u201d, ce se \u00eentinde pe o lungime de aproximativ 330 m de la \u201dD\u00e2mbul Pipa\u015filor\u201d p\u00e2n\u0103 la muntele Malul de Sus.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">S\u0103p\u0103turile arheologice sistematice au debutat \u00een 1986 (colectivul de cercetare ini\u0163ial: St. Ferenczi \u015fi V. Cri\u015fan). Ele au vizat, \u00een primul r\u00e2nd, dealul fortificat, aten\u0163ia speciali\u015ftilor concentr\u00e2ndu-se pe terasa a cincea, cea mai mare dintre terase, cu o suprafa\u0163\u0103 de aproximativ 700 mp, din care au fost cerceta\u0163i aproximativ 190 mp.<\/p>\n\n\n\n<div style=\"height:17px\" aria-hidden=\"true\" class=\"wp-block-spacer\"><\/div>\n\n\n\n<figure class=\"wp-block-image size-full\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"1024\" height=\"482\" src=\"https:\/\/mnit.ro\/-\/wp-content\/uploads\/2023\/03\/24.jpg\" alt=\"\" class=\"wp-image-1778\" srcset=\"https:\/\/mnit.ro\/-\/wp-content\/uploads\/2023\/03\/24.jpg 1024w, https:\/\/mnit.ro\/-\/wp-content\/uploads\/2023\/03\/24-300x141.jpg 300w, https:\/\/mnit.ro\/-\/wp-content\/uploads\/2023\/03\/24-768x362.jpg 768w, https:\/\/mnit.ro\/-\/wp-content\/uploads\/2023\/03\/24-280x132.jpg 280w\" sizes=\"auto, (max-width: 1024px) 100vw, 1024px\" \/><\/figure>\n\n\n\n<div style=\"height:17px\" aria-hidden=\"true\" class=\"wp-block-spacer\"><\/div>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen suprafa\u0163a cercetat\u0103 au fost \u00eenregistrate urme de locuire din epoca bronzului (cultura Wietenberg), La T\u00e9n\u00e8 \u015fi din perioada medieval\u0103 (secolele VII-VIII, XI-XIII).<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen a\u015fezarea geto-dacic\u0103 au fost \u00eenregistrate dou\u0103 niveluri de locuire compacte, intercalate de un strat uniform de cenu\u015f\u0103 \u015fi c\u0103rbune, datorat, cel mai probabil, unui incendiu puternic.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Pe baza situa\u0163iei stratigrafice, a complexelor \u015fi a materialului arheologic \u00eenregistrat, cele dou\u0103 niveluri de locuire din epoca La T\u00e9n\u00e8 au fost datate: de la sf\u00e2r\u015fitul secolului II \u015fi p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul secolului I a. Chr., primul nivel, \u015fi de la sf\u00e2r\u015fitul secolului I a. Chr. \u015fi \u00een secolul I p. Chr., cel de al doilea nivel.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Materialul arheologic descoperit \u00een a\u015fezare se afl\u0103 \u00een patrimoniul Muzeului Secuiesc al Ciucului din Miercurea Ciuc \u015fi \u00een patrimoniul Muzeului Na\u0163ional de Istorie a Transilvaniei. Piesele aflate \u00een patrimoniul Muzeului Na\u0163ional de Istorie a Transilvaniei (\u00eensemn\u00e2nd cea mai mare parte a materialului descoperit \u00een a\u015fezare) sunt \u00een curs de prelucrare, iar informa\u0163iile intrate \u00een circuitul \u015ftiin\u0163ific (prin intermediul articolelor \u015fi comunic\u0103rilor\/conferin\u0163elor) s-au bucurat de aten\u0163ia speciali\u015ftilor.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Informa\u021bii oferite de dr. Cristina Popescu, arheologi MNIT<\/p>\n","protected":false,"gt_translate_keys":[{"key":"rendered","format":"html"}]},"excerpt":{"rendered":"<p>\u0218antierul arheologic Mere\u0219ti, \u201eD\u00e2mbul Pipa\u0219ilor\u201d, Jud. Harghita \u00cen interiorul arcului carpatic, mai exact \u00een Cheile V\u00e2rghi\u0219ului, pe o \u00een\u0103l\u0163ime numit\u0103 de localnici \u201dD\u00e2mbul Pipa\u015filor\u201d, se afl\u0103 a\u015fezarea dacic\u0103 de la Mere\u015fti, \u00eenconjurat\u0103 dinspre nord-est de mun\u0163ii cei mari ai Harghitei \u015fi dinspre sud-est de mun\u0163ii Per\u015fani. A\u015fezarea dacic\u0103 cuprinde \u201dD\u00e2mbul Pipa\u015filor\u201d, o \u00een\u0103l\u0163ime conic\u0103 cu<\/p>\n","protected":false,"gt_translate_keys":[{"key":"rendered","format":"html"}]},"author":3,"featured_media":1776,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"ngg_post_thumbnail":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[588],"tags":[],"class_list":["post-1849","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-arheologia-de-acasa"],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/mnit.ro\/-\/wp-content\/uploads\/2023\/03\/22.jpg","gt_translate_keys":[{"key":"link","format":"url"}],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/mnit.ro\/-\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1849","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/mnit.ro\/-\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/mnit.ro\/-\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnit.ro\/-\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnit.ro\/-\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1849"}],"version-history":[{"count":8,"href":"https:\/\/mnit.ro\/-\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1849\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5663,"href":"https:\/\/mnit.ro\/-\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1849\/revisions\/5663"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnit.ro\/-\/wp-json\/wp\/v2\/media\/1776"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/mnit.ro\/-\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1849"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/mnit.ro\/-\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1849"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/mnit.ro\/-\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1849"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}