{"id":1883,"date":"2023-03-15T13:57:04","date_gmt":"2023-03-15T11:57:04","guid":{"rendered":"https:\/\/mnit.ro\/-\/?p=1883"},"modified":"2023-09-06T13:09:42","modified_gmt":"2023-09-06T11:09:42","slug":"arheologia-de-acasa-episodul-1","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/mnit.ro\/-\/2023\/03\/15\/arheologia-de-acasa-episodul-1\/","title":{"rendered":"Arheologia de acas\u0103 – Episodul 1","gt_translate_keys":[{"key":"rendered","format":"text"}]},"content":{"rendered":"
\n\t\n\t<\/iframe>\n<\/div>\n\n
<\/div>\n\n\n\n

\t\n\t\t\n\t\t<\/span>\n\t<\/span>\n\t<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n

Gr\u0103di\u0219tea de Munte \u2013 Sarmizegetusa Regia<\/strong><\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n

C\u00e2nd spui \u201dSarmizegetusa Regia\u201d, n-ai cum s\u0103 nu sim\u021bi o anumit\u0103 m\u0103re\u021bie \u0219i o anumit\u0103 rezonan\u021b\u0103 a puterii. Este numele capitalei dacice \u0219i, pentru arheologi, a fost primul indiciu c\u0103 vestigiile de acolo au o \u00eensemn\u0103tate aparte.<\/p>\n\n\n\n

Amplasat\u0103 \u00eentr-o zon\u0103 superb\u0103 din Mun\u021bii Or\u0103\u0219tiei, \u00eentins\u0103 pe sute de terase, cu o arhitectur\u0103 monumental\u0103 a edificiilor, cu urmele sau \u201dr\u0103nile\u201d unor r\u0103zboaie care au marcat istoria unui Imperiu, cu tezaure imense care au n\u0103scut legende \u0219i \u00eenc\u0103 le nasc, cu amploarea \u0219i intensitatea locuirii ei, Sarmizegetusa Regia are alura unui \u201eMunte Sacru\u201d (K\u014dgaionon), despre care relata \u00eentr-un scurt pasaj Strabon, la \u00eenceputul secolului I \u00ee. Hr.<\/p>\n\n\n\n

Toate acestea au \u00eenscris Gr\u0103di\u0219tea de Munte \u2013 Sarmizegetusa Regia, al\u0103turi de \u00eentreg ansamblul de cet\u0103\u021bi din Mun\u021bii Or\u0103\u0219tiei, pe lista siturilor de referin\u021b\u0103 pentru antichitatea european\u0103 (fig. 1, 2, 3,4).<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n\n
\n\n\t\n\t\t\n\n\t\t\t\n\t\t<\/a>\n\n\t\t\n\t\t\n\n\t\t\t\n\t\t<\/a>\n\n\t\t\n\t\t\n\n\t\t\t\n\t\t<\/a>\n\n\t\t\n\t\t\n\n\t\t\t\n\t\t<\/a>\n\n\t\t<\/div>\n\n\n\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n

Descoperite \u00een primii ani ai secolului al XIX-lea, ruinele \u201eora\u0219ului din mun\u021bi\u201d au \u00eenceput s\u0103 fie cercetate sistematic sub conducerea profesorului clujean D.M.Teodorescu, \u00een perioada interbelic\u0103. S\u0103p\u0103turile au fost reluate \u0219i continuate, la o scar\u0103 extins\u0103, de Constantin Daicoviciu, Hadrian Daicoviciu \u0219i Ioan Glodariu. Datorit\u0103 demersurilor men\u021bionate putem s\u0103 refacem acum imaginea general\u0103 a a\u0219ez\u0103rii, compus\u0103 din dou\u0103 mari cartiere civile, \u00een care erau grupate locuin\u021bele \u0219i atelierele, din fortifica\u021bie \u0219i sanctuar (fig. 5).<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
\"\"<\/figure>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n

\u00cen cazul Sarmizegetusei Regia, vorbim despre cel mai complex ansamblu arhitectonic religios din Dacia. Campaniile arheologice recente s-au desf\u0103\u0219urat \u00een partea sud-vestic\u0103 a sanctuarului, pe terasa a IX-a \u0219i \u00een imediata sa vecin\u0103tate, unul dintre obiective fiind tocmai investigarea c\u0103ilor de acces principale \u0219i secundare (fig.6). <\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
\"\"<\/figure>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n

De ce? Pentru \u00een\u021belegerea topografiei sanctuarului, documentarea c\u0103ilor de acces din perimetrul s\u0103u are o importan\u021b\u0103 major\u0103, deoarece toate drumurile duc, de fapt, spre un \u201dmiez\u201d, spre destina\u021bia de cea mai mare importan\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u00cenc\u0103 din anii \u201950 au fost dezvelite por\u021biuni ale unui drum pavat cu lespezi de calcar, cu o lungime de peste 200 m \u0219i cu o l\u0103\u021bime de cca. 5 m. Dalele erau dispuse sub forma a numeroase trepte pu\u021bin \u00eenalte \u0219i, din loc \u00een loc, sub forma unor platforme. Cel mai probabil, el era folosit pentru procesiunile religioase care porneau din zona fortifica\u021biei \u0219i ajungeau p\u00e2n\u0103 \u00een apropierea templului mare rotund \u0219i a altarului, loc \u00een care drumul se termina printr-o pia\u021bet\u0103. \u00cen contextul noilor cercet\u0103ri au fost observate o serie de detalii cu privire la tehnica de construire, la fazele de utilizare, la posibile refaceri, respectiv la scoaterea din uz a drumului pavat (fig. 7, 8, 9).<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n\n
\n\n\t\n\t\t\n\n\t\t\t\n\t\t<\/a>\n\n\t\t\n\t\t\n\n\t\t\t\n\t\t<\/a>\n\n\t\t\n\t\t\n\n\t\t\t\n\t\t<\/a>\n\n\t\t<\/div>\n\n\n\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n

S\u0103p\u0103turile desf\u0103\u0219urate acum trei decenii pe terasa a IX-a se soldaser\u0103 cu descoperirea unei por\u021biuni a ramifica\u021biei vestice a drumului ceremonial. Continuarea cercet\u0103rilor de atunci a dus la aflarea a dou\u0103 noi segmente ale aleii alc\u0103tuite din dale cu varii forme, dimensiuni \u0219i, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, din trei tipuri de roci: calcar, gresie \u0219i andezit (este pentru prima dat\u0103 c\u00e2nd este atestat\u0103 o asemenea alternan\u021b\u0103) (fig. 10, 11, 12).<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n\n
\n\n\t\n\t\t\n\n\t\t\t\n\t\t<\/a>\n\n\t\t\n\t\t\n\n\t\t\t\n\t\t<\/a>\n\n\t\t\n\t\t\n\n\t\t\t\n\t\t<\/a>\n\n\t\t<\/div>\n\n\n\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n

Prezen\u021ba unei c\u0103i de acces at\u00e2t de elaborate aducea \u00een discu\u021bie existen\u021ba unei construc\u021bii c\u0103tre care se \u00eendrepta, astfel c\u0103 s-a impus extinderea demersului arheologic pe terasa a IX-a. Rezultatele au fost remarcabile, \u00eentre ele num\u0103r\u00e2ndu-se descoperirea unui nou templu de mari dimensiuni (planul s\u0103u avea \u00een antichitate cel pu\u021bin cinci \u0219iruri a c\u00e2te 12 baze de calcar). Totodat\u0103, au fost identificate resturile unui edificiu dintr-o faz\u0103 anterioar\u0103 care a sf\u00e2r\u0219it \u00een urma unui incendiu (fig. 13, 14).<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/figure>\n<\/figure>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n

Artefactele sunt diverse, amintind aici numeroase fragmente ceramice, unelte, arme \u0219i materiale de construc\u021bie din fier, piese din bronz \u0219i din sticl\u0103, sute de fragmente de tencuial\u0103, unele dintre ele pictate (fig. 15, 16).<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/figure>\n<\/figure>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n

Informa\u021biile au fost oferite de Dr. R\u0103zvan Mateescu, arheolog MNIT<\/p>\n","protected":false,"gt_translate_keys":[{"key":"rendered","format":"html"}]},"excerpt":{"rendered":"

Gr\u0103di\u0219tea de Munte \u2013 Sarmizegetusa Regia C\u00e2nd spui \u201dSarmizegetusa Regia\u201d, n-ai cum s\u0103 nu sim\u021bi o anumit\u0103 m\u0103re\u021bie \u0219i o anumit\u0103 rezonan\u021b\u0103 a puterii. Este numele capitalei dacice \u0219i, pentru arheologi, a fost primul indiciu c\u0103 vestigiile de acolo au o \u00eensemn\u0103tate aparte. Amplasat\u0103 \u00eentr-o zon\u0103 superb\u0103 din Mun\u021bii Or\u0103\u0219tiei, \u00eentins\u0103 pe sute de terase,<\/p>\n","protected":false,"gt_translate_keys":[{"key":"rendered","format":"html"}]},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"ngg_post_thumbnail":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[588],"tags":[],"class_list":["post-1883","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arheologia-de-acasa"],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_featured_media_url":"","gt_translate_keys":[{"key":"link","format":"url"}],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/mnit.ro\/-\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1883","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/mnit.ro\/-\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/mnit.ro\/-\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnit.ro\/-\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnit.ro\/-\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1883"}],"version-history":[{"count":10,"href":"https:\/\/mnit.ro\/-\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1883\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5045,"href":"https:\/\/mnit.ro\/-\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1883\/revisions\/5045"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/mnit.ro\/-\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1883"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/mnit.ro\/-\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1883"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/mnit.ro\/-\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1883"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}