{"id":2375,"date":"2023-03-26T14:57:58","date_gmt":"2023-03-26T12:57:58","guid":{"rendered":"https:\/\/mnit.ro\/-\/?p=2375"},"modified":"2023-09-05T12:43:57","modified_gmt":"2023-09-05T10:43:57","slug":"covasna-cetatea-zanelor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/mnit.ro\/-\/2023\/03\/26\/covasna-cetatea-zanelor\/","title":{"rendered":"COVASNA \u2013 CETATEA Z\u00c2NELOR<\/strong>","gt_translate_keys":[{"key":"rendered","format":"text"}]},"content":{"rendered":"
\n\t\n\t<\/iframe>\n<\/div>\n\n
<\/div>\n\n\n\n

\t\n\t\t\n\t\t<\/span>\n\t<\/span>\n\t<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n

august \u2013 septembrie 2022<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Situl arheologic Covasna \u2013 Cetatea Z\u00e2nelor<\/em> este situat la periferia ora\u015fului Covasna, pe Dealul Cet\u0103\u0163ii. Cele mai numeroase descoperiri din sit apar\u021bin epocii Regatului dac, dar s-a descoperit \u0219i materiale datate \u00een epoca bronzului sau \u00een Evul Mediu. Cercet\u0103rile arheologice s-au concentrat \u00een ultimele campanii \u00een zona bastionului \u015fi a zidului de pe Terasa a II-a. Aici s-au descoperit dou\u0103 edificii (I \u0219i II) orientate aproximativ E-V ce aveau acoperi\u0219ul sus\u021binut de st\u00e2lpi din lemn. P\u00e2n\u0103 \u00een anul 2022 nici unul dintre aceste dou\u0103 edificii nu a fost conturat \u00een \u00eentregime, astfel c\u0103 func\u021bionalitatea lor nu a putut fi stabilit\u0103 cu exactitate.<\/p>\n\n\n\n

Campania din anul 2022 (august-septembrie) a urm\u0103rit identificarea limitelor nordice \u0219i vestice ale Edificiului II, care nu fuseser\u0103 identificate anterior. Cercetarea nu s-a \u00eencheiat, dar din informa\u021biile ob\u021binute p\u00e2n\u0103 acum Edificiul II pare s\u0103 fi avut patru r\u00e2nduri de st\u00e2lpi de sus\u021binere, c\u00e2te 10 pe \u0219ir, excep\u021bie f\u0103c\u00e2nd un \u0219ir central, cu 11 st\u00e2lpi. S-au g\u0103sit \u00een special fragmente ceramice dacice dar \u0219i obiecte din argint, bronz, fier, sticl\u0103 sau piatr\u0103. De asemenea cantitatea de oase animale descoperite a fost una deosebit\u0103.    <\/p>\n\n\n\n

\n
\"\"<\/figure>\n<\/figure>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
\n
\n

\u0218ANTIERUL ARHEOLOGIC COVASNA \u2013 CETATEA Z\u00c2NELOR<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

www.cvcz.ro<\/a><\/p>\n\n\n\n

facebook.com\/arheo.covasna<\/p>\n\n\n\n

Dacii tr\u0103iesc nedezlipi\u021bi de mun\u021bi<\/em> (Florus)<\/p>\n\n\n\n

Cetatea Z\u00e2nelor este situat\u0103 pe Dealul Cet\u0103\u021bii (930 m), la periferia ora\u0219ului Covasna (cca. 2 km est), \u00een apropierea P\u00e2r\u00e2ului Mi\u0219ca. Din punctul maxim de altitudine se vede o bun\u0103 parte din Depresiunea Bra\u015fovului, respectiv sectorul T\u00e2rgu Secuiesc \u015fi valea P\u00e2r\u00e2ului Negru.<\/p>\n\n\n\n

Impresionant\u0103 prin amplasare, dar \u015fi prin vestigiile din piatr\u0103 p\u0103strate, Cetatea Z\u00e2nelor a inspirat de-a lungul timpului admira\u0163ie \u015fi team\u0103, de numele ei leg\u00e2ndu-se numeroase pove\u015fti \u015fi legende. Pe Dealul Cet\u0103\u021bii, \u00een tradi\u0163ia local\u0103, ar fi locuit Ileana Cos\u00e2nzeana \u015fi suratele ei, z\u00e2nele, de unde \u015fi denumirea locului.<\/p>\n\n\n\n

De-a lungul timpului Cetatea Z\u00e2nelor a atras curio\u0219i, c\u0103ut\u0103tori de comori, erudi\u021bi sau speciali\u0219ti. Identitatea celor care au ridicat cetatea a r\u0103mas pentru mult\u0103 vreme o enigm\u0103. Cercet\u0103rile arheologice \u00eencepute la mijlocul secolului XX au f\u0103cut cunoscut numele celor mai importan\u021bi locuitori de pe Dealul Cet\u0103\u021bii. Nu este vorba despre z\u00e2ne, ci despre daci.<\/p>\n\n\n\n

Cele mai numeroase descoperiri de pe Dealul Cet\u0103\u021bii apar\u0163in Regatului Dac, dar s-au g\u0103sit \u015fi materiale din epoca bronzului, prima epoc\u0103 a fierului sau din Evul Mediu. Cercet\u0103rile arheologice \u00een sit s-au desf\u0103\u0219urat ne\u00eentrerupt \u00een ultimii 20 de ani, \u00eens\u0103 cetatea nu \u0219i-a dezv\u0103luit dec\u00e2t o parte din secrete.<\/p>\n\n\n\n

Cea mai consistent\u0103 etap\u0103 de ocupare a Dealului Cet\u0103\u021bii este cea din perioada Regatului Dac. Prima faz\u0103 de construire a cet\u0103\u0163ii a \u00eenceput c\u00e2ndva la sf\u00e2r\u0219itul sec. II a. Chr. sau la \u00eenceputul celui urm\u0103tor. Cetatea a cunoscut apoi mai multe refaceri. La \u00eenceputul sec. II p. Chr., \u00een contextul r\u0103zboaielor daco-romane, cetatea a fost distrus\u0103. Suprafa\u0163a amenajat\u0103 de c\u0103tre daci este de aproape 30.000 de m2, incluz\u00e2nd aici o acropol\u0103 \u015fi \u015fase terase (I-VI). Spa\u021biul util pe care se putea construi acoper\u0103 8.000 m2.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n\n

\n\n\t\n\t\t\n\n\t\t\t\n\t\t<\/a>\n\n\t\t\n\t\t\n\n\t\t\t\n\t\t<\/a>\n\n\t\t\n\t\t\n\n\t\t\t\n\t\t<\/a>\n\n\t\t\n\t\t\n\n\t\t\t\n\t\t<\/a>\n\n\t\t\n\t\t\n\n\t\t\t\n\t\t<\/a>\n\n\t\t\n\t\t\n\n\t\t\t\n\t\t<\/a>\n\n\t\t\n\t\t\n\n\t\t\t\n\t\t<\/a>\n\n\t\t\n\t\t\n\n\t\t\t\n\t\t<\/a>\n\n\t\t\n\t\t\n\n\t\t\t\n\t\t<\/a>\n\n\t\t\n\t\t\n\n\t\t\t\n\t\t<\/a>\n\n\t\t<\/div>\n\n\n\n\n\n\n

Ziduri din piatr\u0103 au fost ridicate la marginea teraselor, at\u00e2t cu un evident scop militar, dar \u015fi pentru a \u00eempiedica p\u0103m\u00e2ntul s\u0103 alunece. Pentru ridicarea zidurilor s-a folosit piatr\u0103 local\u0103, sumar prelucrat\u0103, lemn \u015fi lut. \u00cen partea superioar\u0103 zidurile aveau o structur\u0103 din lemn (palisad\u0103). Astfel de ziduri puteau atinge 3-5 m \u00een\u0103l\u021bime. Lungimea total\u0103 a zidurilor dep\u0103\u015fe\u015fte 700 de m. Pe traseul zidurilor se aflau turnuri patrulatere. Ast\u0103zi, aproape \u00een totalitate, zidurile sunt \u00eengropate \u00een p\u0103m\u00e2nt.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen  interiorul  zonei  fortificate  s-au  descoperit urmele  unor locuin\u021be \u0219i ateliere. Materialele descoperite \u00een cetate sunt numeroase \u015fi diverse. Unele obiecte pot fi legate de activit\u0103\u021bi militare, precum armele (suli\u021be, s\u0103ge\u021bi, cu\u021bite) sau piesele de harna\u0219ament (pinteni, z\u0103bale). Nu lipsesc obiectele de uz cotidian sau cele folosite \u00een activit\u0103\u021bile agricole sau me\u0219te\u0219ug\u0103re\u0219ti. Pu\u021binele monede descoperite sunt de origine greceasc\u0103, celtic\u0103 sau roman\u0103. Piesele de podoab\u0103 \u0219i accesoriile vestimentare (pandantive, m\u0103rgele, br\u0103\u021b\u0103ri, fibule) au fost realizate din materiale diverse. Vasele ceramice g\u0103site \u00een cetate sunt de o mare varietate tipologic\u0103 \u015fi utilitar\u0103. Modelate cu m\u00e2na sau la roata olarului, arse \u00een culori negricioase, cenu\u015fii sau c\u0103r\u0103mizii, acestea acoper\u0103 aproape toat\u0103 gama ol\u0103riei din perioada Regatului Dac.<\/p>\n\n\n\n

Recent, pe Terasa a II-a, \u00een apropierea unui turn s-au g\u0103sit dou\u0103 edificii cu acoperi\u0219ul sus\u021binut de trei r\u00e2nduri de st\u00e2lpi din lemn. Dup\u0103 dou\u0103 mii de ani, st\u00e2lpii din lemn nu s-au p\u0103strat dar urmele lor sunt vizibile ast\u0103zi \u00een stratul de st\u00e2nc\u0103 sf\u0103r\u00e2mat\u0103 aflat la funda\u021bia construc\u021biei. Func\u0163ionalitatea edificiilor nu este pe deplin stabilit\u0103, dat fiind faptul c\u0103 nu au fost \u00een \u00eentregime conturate iar materialul care le apar\u0163ine se afl\u0103 \u00een studiu. Poate fi vorba despre temple, de tipul celor cu aliniamente de coloane, dar nu poate fi exclus\u0103 \u0219i o alt\u0103 func\u021bionalitate. <\/p>\n\n\n\n

Amplasarea  cet\u0103\u0163ii,  suprafa\u0163a  relativ  mare  a  teraselor, masivitatea  liniilor  de  fortificare  \u015fi  materialul  arheologic descoperit  indic\u0103  pe Dealul Cet\u0103\u021bii existen\u021ba  unui important centru de putere al Regatului Dac, probabil o re\u015fedin\u0163\u0103 a unui conduc\u0103tor local.<\/p>\n","protected":false,"gt_translate_keys":[{"key":"rendered","format":"html"}]},"excerpt":{"rendered":"

august \u2013 septembrie 2022 Situl arheologic Covasna \u2013 Cetatea Z\u00e2nelor este situat la periferia ora\u015fului Covasna, pe Dealul Cet\u0103\u0163ii. Cele mai numeroase descoperiri din sit apar\u021bin epocii Regatului dac, dar s-a descoperit \u0219i materiale datate \u00een epoca bronzului sau \u00een Evul Mediu. Cercet\u0103rile arheologice s-au concentrat \u00een ultimele campanii \u00een zona bastionului \u015fi a zidului de pe<\/p>\n","protected":false,"gt_translate_keys":[{"key":"rendered","format":"html"}]},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"ngg_post_thumbnail":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[601],"tags":[584,513],"class_list":["post-2375","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arheologie","tag-arheologie","tag-muzeul-national-de-istorie-a-transilvaniei"],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_featured_media_url":"","gt_translate_keys":[{"key":"link","format":"url"}],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/mnit.ro\/-\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2375","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/mnit.ro\/-\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/mnit.ro\/-\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnit.ro\/-\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnit.ro\/-\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2375"}],"version-history":[{"count":10,"href":"https:\/\/mnit.ro\/-\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2375\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4951,"href":"https:\/\/mnit.ro\/-\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2375\/revisions\/4951"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/mnit.ro\/-\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2375"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/mnit.ro\/-\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2375"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/mnit.ro\/-\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2375"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}