{"id":2378,"date":"2023-03-26T15:08:32","date_gmt":"2023-03-26T13:08:32","guid":{"rendered":"https:\/\/mnit.ro\/-\/?p=2378"},"modified":"2023-05-23T09:12:48","modified_gmt":"2023-05-23T07:12:48","slug":"palatul-guvernatorului-consular-al-celor-trei-dacii-de-la-apulum","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/mnit.ro\/-\/2023\/03\/26\/palatul-guvernatorului-consular-al-celor-trei-dacii-de-la-apulum\/","title":{"rendered":"PALATUL GUVERNATORULUI CONSULAR AL CELOR TREI DACII DE LA APULUM<\/strong>","gt_translate_keys":[{"key":"rendered","format":"text"}]},"content":{"rendered":"\n
<\/div>\n\n\n\n

august 2022<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Viorica Rusu-Bolinde\u021b<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\n
\n

\u00cen campania anului 2022, desf\u0103\u0219urat\u0103 \u00een luna august, s\u0103p\u0103turile arheologice s-au concentrat \u00een cele dou\u0103 sec\u021biuni aflate \u00een curs de cercetare pe latura sudic\u0103 a complexului, SXIX\/14 \u0219i SXX\/16, \u00een vederea dezvelirii elementelor constructive ale Cl\u0103dirii romane II \u2013 un edificiu de mari dimensiuni, care apar\u021bine ultimei faze de existen\u021b\u0103 a complexului cercetat (secolul III p. Chr.) (Fig. 1<\/strong>). Obiectivul principal l-a constituit continuarea cercet\u0103rii \u00een interiorul celor dou\u0103 \u00eenc\u0103peri ale Cl\u0103dirii romane II \u2013 camerele W1 \u0219i W2 \u2013 pentru a ne edifica asupra modului de organizare intern\u0103 a acestora. De asemenea, deoarece vestigiile romane au fost afectate de intruziuni moderne (o pivni\u021b\u0103 din lemn \u0219i una din piatr\u0103 apar\u021bin\u00e2nd unor cl\u0103diri moderne de secol XVIII-XX, o groap\u0103 de scoatere de materialelor de construc\u021bie romane, practicat\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIX-lea pe o parte a suprafe\u021bei cercetate), \u00een campania acestui an am reu\u0219it s\u0103 golim total aceste complexe, \u00een vederea continu\u0103rii dezvelirii ruinelor romane \u00een campaniile viitoare (Fig. 1, 3<\/strong>).<\/p>\n<\/div>\n\n\n\n

\n

Materialele arheologice descoperite au apar\u021binut epocii moderne \u0219i celei romane. Pentru nivelul corespunz\u0103tor secolelor XVIII-XIX s-au descoperit fragmente ceramice diferite (vesel\u0103, material tegular, pipe), sticl\u0103rie, oase de animale etc. Artefactele de epoc\u0103 roman\u0103 au fost numeroase, dintre care amintim l\u0103mpi ceramice \u00eentregi \u0219i fragmentare, alte categorii ceramice (ceramic\u0103 fin\u0103 de mas\u0103, de buc\u0103t\u0103rie, de turnat, depozitat, de transport \u2013 amfore de import care au adus vin \u0219i ulei de m\u0103sline din centre vestice \u0219i orientale ale Imperiului roman etc.) \u0219i material tegular \u0219tampilat, cu \u0219tampilele legiunii XIII Gemina, simple sau \u00eenso\u021bite de antroponime \u0219i cu siglele g\u0103rzii guvernatorului.<\/p>\n\n\n\n

Totodat\u0103, au fost continuate cercet\u0103rile interdisciplinare pe laturile de sud \u015fi de est ale sitului (fotogrametrie, ERT, DEM, 3D modeling) (Fig. 2<\/strong>), precum \u0219i scanarea 3D a obiectelor descoperite \u00een praetorium consularis<\/em>, \u00een vederea preg\u0103tirii monografiei arheologice, a valorific\u0103rii istorico-arheologice \u0219i a populariz\u0103rii sitului.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n\n

\n\n\t\n\t\t\n\n\t\t\t\n\t\t<\/a>\n\n\t\t\n\t\t\n\n\t\t\t\n\t\t<\/a>\n\n\t\t\n\t\t\n\n\t\t\t\n\t\t<\/a>\n\n\t\t<\/div>\n\n\n\n\n\n\n
\n
\n

Palatul guvernatorului consular al Daciei romane (praetorium consularis<\/em>) de la Apulum (Fig. 1) reprezenta sediul oficial al administra\u021biei provinciale, fiind \u00een fapt o combina\u0163ie \u00eentre o institu\u0163ie public\u0103 de prim rang a provinciei \u015fi re\u015fedin\u0163a privat\u0103 a guvernatorului. El a fost amplasat la est-sud-est de castrul legiunii a XIII-a Gemina \u0219i era un complex reziden\u021bial de mare \u00eentindere (ocup\u00e2nd un areal de cca 6 hectare), care cuprindea mai multe aripi, unde guvernatorul \u0219i numerosul s\u0103u staff \u00ee\u0219i desf\u0103\u0219urau activitatea. Ini\u021bial sediul guvernatorului a fost amplasat \u00een capitala provinciei, Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Dup\u0103 reforma administrativ\u0103 realizat\u0103 de \u00eemp\u0103ratul Marcus Aurelius \u00een 168 p. Chr., Palatul guvernatorului a fost mutat la Apulum, care, prin prezen\u021ba legiunii a XIII-a Gemina \u0219i a reprezentantului \u00eemp\u0103ratului \u00een Dacia, a unui legatus augusti pro praetorae<\/em> de rang consular, a devenit capitala politic\u0103 a provinciei.<\/p>\n\n\n\n

Planul vestigiilor apar\u0163in\u00e2nd Palatului guvernatorului dezvelite p\u00e2n\u0103 \u00een acest moment include at\u00e2t sediul oficial al acestuia (unde se aflau birourile ofi\u0163erilor \u015fi subofi\u0163erilor s\u0103i \u2013 officium consularis-<\/em>, camere destinate activit\u0103\u0163ilor economice \u015fi personalului, temple \u00eenchinate unor zeit\u0103\u0163i romane etc.), c\u00e2t \u015fi re\u015fedin\u0163a sa privat\u0103.<\/p>\n\n\n\n

ISTORICUL CERCET\u0102RILOR ARHEOLOGICE<\/strong><\/p>\n\n\n\n

a. Cercet\u0103ri arheologice anterioare (1888-1908; 1943; 1962)<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Partea cea mai important\u0103 a Palatului guvernatorului a fost dezvelit\u0103 de Adalbert Cserni, primul director al Muzeului din Alba Iulia. \u00cen intervalul 1888-1908, acesta a dezvelit o suprafa\u0163\u0103 de aproximativ 13000 m2<\/sup>, \u00eentr-o zon\u0103 situat\u0103 pe atunci \u00een glacis-ul fortifica\u0163iei austriece (Fig. 2, nr. 1), la circa 130 m spre est de \u201ezidul cel mai sudic al cet\u0103\u0163ii\u201d (\u00een prezent, zona aflat\u0103 la circa 150 m sud de actuala biseric\u0103 reformat\u0103 de pe B-dul Regele Ferdinand \u015fi p\u00e2n\u0103 la fosta Fabric\u0103 de spirt). A. Cserni a descoperit atunci un vast edificiu, pe care l-a denumit \u201emarile therme\u201d (b\u0103i) romane de la Apulum, datorit\u0103 num\u0103rului mare de camere dotate cu bazine \u015fi cu instala\u0163ii de \u00eenc\u0103lzire. Vestigiile respective reprezint\u0103 o parte important\u0103 a Palatului guvernatorului consular al celor trei Dacii, identificare f\u0103cut\u0103 recent de c\u0103tre I. Piso \u015fi Al. Diaconescu pe baza inscrip\u0163iilor dedicate guvernatorilor de ofi\u0163eri \u015fi subofieri din staff-ul s\u0103u, precum \u015fi dup\u0103 num\u0103rul impresionant de \u015ftampile pe materiale tegulare, \u00een care apar numele trupelor \u00eens\u0103rcinate cu paza guvernatorului.<\/p>\n\n\n\n

P\u0103r\u0163i din acela\u015fi complex au fost descoperite la nord, nord-est \u015fi nord-vest de s\u0103p\u0103turile lui A. Cserni  respectiv de-a lungul c\u0103ii ferate Alba Iulia-Zlatna (1943) \u015fi pe locul de amplasament al actualului Colegiu economic \u201eDionisei Pop Mar\u0163ian\u201d de pe actuala str. Octavian Goga nr. 11, fosta str. Dobrogeanu Gherea, ca urmare a s\u0103p\u0103turilor arheologice efectuate de Al. Popa \u0219i I. Berciu (1962) (Fig. 2, nr. 2-3). Arheologii albaiulieni au descoperit ruinele unui ansamblu de cl\u0103diri, dezvelite pe o suprafa\u0163\u0103 575 m2<\/sup>.. <\/sup>Printre acestea se remarc\u0103 un edificiu de propor\u0163ii impresionante, alc\u0103tuit din mai multe \u00eenc\u0103peri decorate cu tencuial\u0103 pictat\u0103 cu nuan\u0163e de ro\u015fu pompeian, prev\u0103zute cu sc\u0103ri impozante din marmur\u0103 \u015fi dotate cu instala\u0163ii de \u00eenc\u0103lzire. S\u0103p\u0103turi preventive recente au fost efectuate recent \u00een acela\u0219i areal de c\u0103tre A. Timofan, R. Ota (2007) \u0219i O. Oarg\u0103 (2019) (Fig. 2, nr. 5-6).<\/p>\n\n\n\n

b. Cercet\u0103ri arheologice recente (1992-2003; 2007-prezent)<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Cele mai recente cercet\u0103ri arheologice au fost efectuate \u00een ultimii 28 de ani pe str. Munteniei (1992-prezent), fiind realizate de Viorica Rusu-Bolinde\u021b (Muzeul Na\u021bional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca) \u0219i colaboratorii s\u0103i de la Muzeul Na\u021bional al Unirii, al Direc\u021biei Jude\u021bene de Patrimoniu Alba \u0219i ai Universit\u0103\u021bii \u201d1 Decembrie 1918\u201d din Alba Iulia \u00eentr-o zon\u0103 care se situeaz\u0103 la circa 150 m sud \u015fi sud-vest de marele edificiu dezvelit de Adalbert Cserni \u015fi la 100 m vest de descoperirile f\u0103cute de I. Berciu \u015fi Al. Popa \u00een 1943 \u015fi 1962 (Fig. 2, nr. 4; Fig. 3). Cl\u0103dirile monumentale, similare cu cele descoperite de arheologii preceden\u021bi, ca \u015fi materialele arheologice descoperite aici, dovedesc faptul c\u0103 ele apar\u0163in aceluia\u015fi complex, reprezentat de sediul guvernatorului consular al celor trei Dacii. <\/p>\n\n\n\n

\u00cen perioada 1992\u20132001, cercet\u0103rile arheologice s-au concentrat pe o suprafa\u021b\u0103 de 60 x 18 m, care fusese distrus\u0103 prin excavare, aflat\u0103 \u00een zona central-nordic\u0103 a rezerva\u021biei arheologice, \u00een vederea cunoa\u0219terii elementelor constructive \u0219i a stratigrafiei sitului (Fig. 4-7). \u00cen perioada 2001\u20132003 \u0219i 2007\u20132020 s-a continuat dezvelirea vestigiilor din zona aflat\u0103 pe laturile de sud \u015fi de est ale rezerva\u0163iei arheologice (Fig. 8-10). Au fost deschise 3 sec\u021biuni pe latura sudic\u0103 a sitului: SXVIII\/07 (cercetare finalizat\u0103); SXIX\/14 \u0219i SXX\/16 (cercetare \u00een curs) \u0219i una pe latura estic\u0103 \u2013 SXVII\/01(cercetare \u00eencheiat\u0103).<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n<\/div>\n\n\n\n

\n

Au fost cercetate astfel 20 de sec\u021biuni \u0219i casete, care \u00eensumeaz\u0103 1000 metri p\u0103tra\u021bi din totalul de 3000, care constituie perimetrul p\u0103r\u021bii p\u0103strate din Palatul guvernatorului de la Apulum. Principalele rezultate ale acestor cercet\u0103ri o constituie identificarea unor noi elemente de construc\u021bie, precum \u0219i rafinarea cronologiei construc\u021biilor care au apar\u021binut complexului reprezentat de praetorium consularis<\/em> de la Apulum;<\/p>\n\n\n\n

De asemenea, au fost efectuate cercet\u0103ri interdisciplinare (tomografie de rezistivitate electric\u0103 (ERT) (Fig. 11), magnetometrie, fotogrametrie, 3D modeling (Fig. 12), scanare 3D a artefactelor descoperite (Fig. 13-14), realizate de dr. Dan \u0218tefan (SC Vector Studio Bucure\u0219ti) \u0219i dr. C\u0103lin \u0218uteu (SC GigaPixel SRL), pentru completarea informa\u021biilor necesare cercet\u0103rii arheologice a complexului, pentru valorificarea \u0219tiin\u021bific\u0103 a rezultatelor \u0219i cunoa\u0219terea de c\u0103tre publicul larg a cl\u0103dirilor \u0219i a artefactelor descoperite.<\/p>\n\n\n\n

Cercetarea arheologic\u0103 este \u00een curs, fiind concentrat\u0103 acum pe laturile de sud \u0219i est ale sitului.<\/p>\n\n\n\n

SUPRAFA\u0162A TOTAL\u0102 CERCETAT\u0102<\/strong>:. \u00cen stadiul actual al cercet\u0103rilor, praetorium consularis<\/em> de la Apulum a fost dezvelit pe o suprafa\u021b\u0103 de aproximativ un hectar \u0219i jum\u0103tate (14500 m2<\/sup>), ceea ce reprezint\u0103 unul dintre cele mai impresionante complexe de acest tip descoperite \u00een Imperiul roman. El nu a fost dezvelit \u00een totalitate, cele \u0219ase puncte \u00een care au fost semnalate \u0219i dezvelite ruine apar\u021bin\u00e2nd acestuia extinz\u00e2nd arealul \u00een care acesta a fost construit la o suprafa\u021b\u0103 mult mai mare, posibil de cca 6 hectare, ceea ce reprezint\u0103 cea mai mare suprafa\u021b\u0103 ocupat\u0103 de un sediu al guvernatorului unei provincii din Imperiul roman.<\/p>\n\n\n\n

Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 se cunosc doar c\u00e2teva asemenea praetoria<\/em> ale guvernatorilor din Imperiu (Aquincum, \u00een Pannonia Inferior, Carnuntum, \u00een Pannonia Superior, Colonia Claudia Ara Agrippinensium<\/em>, \u00een Germania Inferior, Mogontiacum, \u00een Germania Superior, Dura Europos, \u00een Syria, \u0219i Caesarea Maritima, \u00een Iudea), orice noi informa\u021bii despre un asemenea tip de monument sunt pre\u021bioase at\u00e2t pentru \u00een\u021belegerea structurilor oficiale ale statului roman \u00een provincii, c\u00e2t \u0219i pentru con\u0219tientizarea importan\u021bei patrimoniului \u00een dezvoltarea unei \u021b\u0103ri.<\/p>\n\n\n\n

MATERIALELE ARHEOLOGICE DESCOPERITE<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Artefactele descoperite, at\u00e2t \u00een s\u0103p\u0103turile anterioare, c\u00e2t \u015fi cele mai recente, sunt foarte variate. Astfel, au fost g\u0103site inscrip\u0163ii puse de guvernatori ai provinciei sau de membri ai staff-ului s\u0103u \u00een cinstea divinit\u0103\u0163ilor sau ale \u00eemp\u0103ra\u0163ilor.<\/p>\n\n\n\n

Predominant apoi (75%) este materialul tegular \u015ftampilat \u2013 c\u0103r\u0103mizi, \u0163igle, olane \u2013 care poart\u0103 sigla legiunii a XIII-a Gemina, \u00eenso\u0163it\u0103 de antroponime (nume de centurioni sau de me\u015fteri care activau \u00een c\u0103r\u0103mid\u0103ria unit\u0103\u0163ii militare). Lor li se adaug\u0103 un num\u0103r mare de \u015ftampile ale trupelor speciale \u00eens\u0103rcinate cu paza guvernatorului: pedites singulares <\/em>(pedestra\u015fi), equites singulares<\/em> (cavaleri) \u015fi numerus singularium<\/em> (numele generic al forma\u0163iei de lupt\u0103 \u00een care erau organizate g\u0103rzile guvernatorului).<\/p>\n\n\n\n

De asemenea, au fost descoperite obiecte din os (ace de p\u0103r \u015fi de cusut, jetoane), din metal (piese de echipament militar sau de podoab\u0103, confec\u0163ionate din bronz \u015fi argint; dou\u0103 pl\u0103cu\u021be votive cu reprezentarea divinit\u0103\u021bilor Fortuna \u0219i Mercur), ceramic\u0103 (de lux \u015fi comun\u0103) etc. Nu lipsesc descoperirile monetare, \u00eentre care se remarc\u0103 dou\u0103 tezaure descoperite de A. Cserni, \u00eensum\u00e2nd peste 500 de monede din bronz \u015fi argint, tezaurizate din vremea Severilor \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een timpul \u00eemp\u0103ratului Aurelian.<\/p>\n\n\n\n

VALORIFICAREA ISTORICO-TURISTIC\u0102<\/strong>: Praetorium consularis<\/em> de la Apulum este un monument unicat pe teritoriul Rom\u00e2niei \u0219i unul dintre pu\u021binele cunoscute \u0219i p\u0103strate \u00een Imperiul roman. \u00cempreun\u0103 cu efortul amplu de punere \u00een valoare a Cet\u0103\u0163ii Vauban \u015fi a vestigiilor arheologice anterioare acesteia (porta principalis dextra<\/em> \u0219i principia<\/em> castrului legiunii a XIII-a Gemina, p\u0103r\u0163i ale fortifica\u0163iei medievale) \u015fi de creare a atmosferei specifice perioadei habsburgice, integrarea unei p\u0103r\u0163i a Palatului guvernatorului Daciei romane sub forma unui Centru cultural de art\u0103 \u015fi arheologie sau parc arheologic<\/em><\/strong> \u00een circuitul de vizitare nu ar face dec\u00e2t s\u0103 m\u0103reasc\u0103 valoarea istorico-turistic\u0103 a ora\u015fului Alba Iulia.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n\n

\n\n\t\n\t\t\n\n\t\t\t\n\t\t<\/a>\n\n\t\t\n\t\t\n\n\t\t\t\n\t\t<\/a>\n\n\t\t\n\t\t\n\n\t\t\t\n\t\t<\/a>\n\n\t\t\n\t\t\n\n\t\t\t\n\t\t<\/a>\n\n\t\t\n\t\t\n\n\t\t\t\n\t\t<\/a>\n\n\t\t\n\t\t\n\n\t\t\t\n\t\t<\/a>\n\n\t\t\n\t\t\n\n\t\t\t\n\t\t<\/a>\n\n\t\t\n\t\t\n\n\t\t\t\n\t\t<\/a>\n\n\t\t\n\t\t\n\n\t\t\t\n\t\t<\/a>\n\n\t\t\n\t\t\n\n\t\t\t\n\t\t<\/a>\n\n\t\t\n\t\t\n\n\t\t\t\n\t\t<\/a>\n\n\t\t\n\t\t\n\n\t\t\t\n\t\t<\/a>\n\n\t\t\n\t\t\n\n\t\t\t\n\t\t<\/a>\n\n\t\t\n\t\t\n\n\t\t\t\n\t\t<\/a>\n\n\t\t<\/div>\n\n\n\n","protected":false,"gt_translate_keys":[{"key":"rendered","format":"html"}]},"excerpt":{"rendered":"

august 2022 Viorica Rusu-Bolinde\u021b \u00cen campania anului 2022, desf\u0103\u0219urat\u0103 \u00een luna august, s\u0103p\u0103turile arheologice s-au concentrat \u00een cele dou\u0103 sec\u021biuni aflate \u00een curs de cercetare pe latura sudic\u0103 a complexului, SXIX\/14 \u0219i SXX\/16, \u00een vederea dezvelirii elementelor constructive ale Cl\u0103dirii romane II \u2013 un edificiu de mari dimensiuni, care apar\u021bine ultimei faze de existen\u021b\u0103 a<\/p>\n","protected":false,"gt_translate_keys":[{"key":"rendered","format":"html"}]},"author":3,"featured_media":2381,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"ngg_post_thumbnail":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[601],"tags":[584,513],"class_list":["post-2378","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-arheologie","tag-arheologie","tag-muzeul-national-de-istorie-a-transilvaniei"],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/mnit.ro\/-\/wp-content\/uploads\/2023\/03\/Fig.-2.-Cercetari-interdiscilinare-Apulum-campania-2022.jpg","gt_translate_keys":[{"key":"link","format":"url"}],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/mnit.ro\/-\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2378","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/mnit.ro\/-\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/mnit.ro\/-\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnit.ro\/-\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnit.ro\/-\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2378"}],"version-history":[{"count":7,"href":"https:\/\/mnit.ro\/-\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2378\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3534,"href":"https:\/\/mnit.ro\/-\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2378\/revisions\/3534"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnit.ro\/-\/wp-json\/wp\/v2\/media\/2381"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/mnit.ro\/-\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2378"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/mnit.ro\/-\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2378"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/mnit.ro\/-\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2378"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}