Echipa<\/strong>:<\/p>\n\n\n\n Durata unui atelier \u00eempreun\u0103 cu vizitarea expozi\u021biei<\/strong>: 1:30 ore.<\/p>\n\n\n\n Locul de desf\u0103\u0219urare: <\/strong><\/p>\n\n\n\n Activit\u0103\u0163ile se vor desf\u0103\u015fura la sediul Muzeului Na\u0163ional de Istorie a Transilvaniei, strada C. Daicoviciu, nr. 2, Cluj- Napoca. \u00cen cazul unor situa\u0163ii speciale, exist\u0103 posibilitatea deplas\u0103rii responsabililor de proiect \u0219i\/ sau a colaboratorilor muzeului la institu\u0163ia \u015fcolar\u0103. \u00cen acest caz este necesar\u0103 o discu\u0163ie prealabil\u0103 a muzeografului cu cadrele didactice \u00een vederea alegerii activit\u0103\u0163ii de pedagogie muzeal\u0103.<\/p>\n\n\n\n Program\u0103ri: <\/strong><\/p>\n\n\n\n Program\u0103rile se efectueaz\u0103 \u00een func\u0163ie de locurile disponibile \u00een calendarul de activit\u0103\u0163ilor de pedagogie muzeal\u0103. Resurse materiale: <\/strong><\/p>\n\n\n\n Vor fi puse la dispozi\u021bie de c\u0103tre reprezentan\u021bii muzeului \u015fi difer\u0103 de la o activitate la alta (cartoane de diferite tipuri \u015fi dimensiuni, foarfeci, carioci, acuarele, pensule, creioane colorate, cret\u0103, aracet, h\u00e2rtie, banda dublu adeziv\u0103, capsatoare, perforatoare, band\u0103 adeziv\u0103 de h\u00e2rtie,)<\/p>\n\n\n\n Scopul proiectului: <\/strong><\/p>\n\n\n\n Proiectul are ca scop principal familiarizarea participan\u021bilor prin aceste ateliere cu principalele no\u0163iuni \u015fi aspecte legate de Egiptul antic: istorie, religie, credin\u021be, ritualuri, oameni de r\u00e2nd, personalit\u0103\u021bi marcante ale cercet\u0103rii \u0219i descoperirilor arheologice, mari colec\u021bionari, etc. Punctul de plecare al \u201dpove\u0219tilor\u201d va fi \u201dartefactul\u201d expus \u00een cadrul Expozi\u021biei (reprezentare, simbol, \u00eentrebuin\u021bare, rol). <\/p>\n\n\n\n Toate atelierele se vor desf\u0103\u0219ura dup\u0103 vizitarea expozi\u021biei \u201dZei \u0219i Muritori in Egiptul Antic\u201d. Pe perioada desf\u0103\u0219ur\u0103rii atelierului, pe ecranul unui smart tv aflat \u00een sala de pedagogie muzeal\u0103, vor rula imagini cu obiecte de patrimoniu cuprinse \u00een cadrul expozi\u021biei dar \u0219i scurte filmule\u021be cu con\u021binut istoric despre obiectele expuse.<\/p>\n\n\n\n Obiective generale: <\/strong><\/p>\n\n\n\n Prin intermediul acestor activit\u0103\u021bi, dorim s\u0103 le oferim participan\u021bilor prilejul de: Obliga\u021biile \u0219i drepturile partenerilor:<\/strong><\/p>\n\n\n\n \u2013 Muzeul Na\u021bional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca ca parte a prezentului parteneriat, reprezentat prin p\u0103r\u021bile implicate muzeografi, desenatori, arheologi, conservatori are r\u0103spunderea exclusiv pentru atingerea obiectivelor generale ale prezentului parteneriat, pentru realizarea c\u0103rora asigur\u0103 resursele umane \u0219i materiale necesare, informa\u021biile \u0219i spa\u021biile de expunere \u0219i activit\u0103\u021bi pe care le ofer\u0103 elevilor\/membrilor familiei implica\u021bi; Ateliere: <\/strong><\/p>\n\n\n\n De\u0219i construc\u021bia piramidelor a reprezentat doar un episod din \u00eendelungata istorie a Egiptului Antic, a generat unele din cele mai impresionante monumente care au existat vreodat\u0103. Piramida reprezint\u0103 apogeul arhitectural funerar egiptean precum \u0219i simbolul puterii faraonice. \u0218tia\u021bi c\u0103: <\/strong><\/p>\n\n\n\n Din cele 7 minuni ale lumii, doar Marea Piramid\u0103 a Faraonului Keops se p\u0103streaz\u0103, la construc\u021bia ei fiind folosite \u00een jur de 2,3 milioane de blocuri de piatr\u0103. Acestea au fost luate de la cariera din Aswan, situat\u0103 la circa 845 de kilometri departare de locul \u00een care s-a ridicat piramida. Fiecare bloc c\u00e2nt\u0103re\u0219te \u00een medie 2,5 tone, iar piramida \u00een sine c\u00e2nt\u0103re\u0219te 6,5 milioane de tone.<\/p>\n\n\n\n \u0218tia\u021bi c\u0103:<\/strong><\/p>\n\n\n\n Simbol a nemuririi, al renasterii, scarabeul era folosit \u00een camerele mortuare ale faronilor, fiind plasat \u00een dreptul inimii. De-a lungul timpului a devenit un simbol folosit foarte des \u00een amulete, bijuterii cu rolul de protec\u021bie, de prosperitate \u0219i noroc, pentru toti cei care cred \u00een el. Colec\u021bia egiptean\u0103 a Muzeului Na\u021bional de Istoria e Transilvaniei de\u021bine o amulet\u0103 de acest tip cu inscrip\u021bia Amun-Re.<\/p>\n\n\n\n \u0218tia\u021bi c\u0103:<\/strong><\/p>\n\n\n\n \u00cen anul 1799, solda\u021bii francezi care serveau sub comanda lui Napoleon \u00een Egipt \u0219i care reparau un fort din ora\u0219ul Rashid (cunoscut \u0219i sub numele de Rosetta) au descoperit o plac\u0103 de piatr\u0103, cunoscut\u0103 drept Piatra de la Rosetta. Aceasta era acoperit\u0103 cu caractere \u00een trei scrieri diferite \u2013 hieroglific\u0103, demotic\u0103 \u0219i greac\u0103 veche. Cele trei limbi gravate pe o singur\u0103 piatr\u0103 le-au permis cercet\u0103torilor s\u0103 descifreze scrierea hieroglific\u0103. \u00centre 1822 \u0219i 1824, lingvistul francez Jean-Francois Champollion a reu\u0219it s\u0103 descifreze textul, care era un mesaj al preo\u021bilor egipteni adresat lui Ptolemeu al V-lea, scris \u00een 196 \u00ee.e.n. Un cartu\u0219 (cunoscut sub numele de \u201dshenou\u201d \u00een Egiptul antic) este un simbol hieroglific, de form\u0103 alungit\u0103 \u0219i \u00eenchis cu un nod, care con\u021bine numele unui faraon. Simbolizeaz\u0103 \u201dtot ceea ce \u00eenconjoar\u0103 soarele\u201d, adic\u0103 universul \u0219i are func\u021bia de a proteja numele faraonului. Cartu\u0219ele erau cel mai adesea vopsite \u00een galben sau auriu (culoarea soarelui) \u0219i erau folosite pentru dou\u0103 dintre cele cinci nume ale unui faraon. Unele cartu\u0219e aveau rolul de amulete \u0219i erau plasate \u00een morminte. Ovalul care \u00eenconjura numele faraonilor a fost menit s\u0103-i protejeze de spiritele rele din via\u021b\u0103 \u0219i dup\u0103 moarte. \u0218tia\u021bi c\u0103: <\/strong><\/p>\n\n\n\n Termenul \u201dcartu\u0219\u201d provine de fapt de la solda\u021bii francezi care au fost prezen\u021bi \u00een num\u0103r mare \u00een Egipt \u00een timpul celebrei \u201eCampanii din Egipt\u201d a lui Napoleon Bonaparte. Ace\u0219tia au observat c\u0103 simbolul pe care l-au v\u0103zut at\u00e2t de des \u00eenf\u0103\u021bi\u0219at pe monumentele faraonilor sem\u0103na foarte mult cu ni\u0219te obiecte mici cu care erau familiariza\u021bi: cartu\u0219ele cu pulbere (\u201ecartouches de poudre\u201d \u00een francez\u0103) ale pu\u0219tilor lor aveau tocmai aceast\u0103 form\u0103 oval\u0103.<\/p>\n\n\n\n Elemente de podoab\u0103 serveau nu doar pentru \u00eenfrumuse\u021bare, ci se considera c\u0103 acestea confer\u0103 purt\u0103torilor putere magic\u0103. Bijuteriile erau purtate at\u00e2t de b\u0103rba\u021bi, c\u00e2t \u0219i de femei \u0219i \u00een cadrul tuturor claselor sociale. De la cel mai simplu colier- un \u0219nur care sus\u021bine o cochilie mic\u0103, p\u00e2n\u0103 la pieptarul de aur \u00eencrustat cu pietre pre\u021bioase, aceste bijuterii antice dovedesc talentul \u0219i imagina\u021bia aurarilor din Egipt. \u0218tia\u021bi c\u0103: <\/strong><\/p>\n\n\n\n M\u0103rgelele sunt obiecte de podoab\u0103 de diverse forme, realizate astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 poat\u0103 fi \u00een\u0219irate. Erau purtate nu doar \u00een scop estetic, ci \u0219i protectiv. Colec\u021bia egiptean\u0103 a Muzeului Na\u021bional de Istorie a Transilvaniei de\u021bine 15 m\u0103rgele de forme diverse (biconic\u0103 alungit\u0103, cilindric\u0103 alungit\u0103, sferic\u0103, inelar\u0103, realizate din faian\u021b\u0103 turcoaz \u0219i policrom\u0103, bronz, lemn, past\u0103 de sticl\u0103) \u0219i 3 m\u0103rgele-amulete.<\/p>\n\n\n\n Fiica zeilor Geb (P\u0103m\u00e2ntul) \u0219i Nut (Cerul), so\u021bia \u0219i sora lui Osiris \u0219i mama lui Horus, Isis este una din principalele divinit\u0103\u021bi venerate de vechii egipteni. Numele ei s-ar putea traduce prin \u201eRegina tronului\u201d, ea fiind o personificare a tronului faraonului \u0219i a puterii regale. A fost venerat\u0103 ca \u0219i zei\u021b\u0103 a magiei, a \u00een\u021belepciunii \u0219i a protec\u021biei familiei. Dup\u0103 \u00eenfr\u00e2ngerea lui Set, Osiris devine zeul Lumii de Apoi, iar Isis \u2013 regina zei\u021b\u0103, cea care aduce speran\u021b\u0103 \u0219i protec\u021bie tuturor celor care o c\u0103utau. \u0218tia\u021bi c\u0103:<\/strong><\/p>\n\n\n\n Legenda lui Isis \u0219i Osiris este adesea interpretat\u0103 ca o reprezentare a ciclului vie\u021bii, mor\u021bii \u0219i rena\u0219terii. Ea subliniaz\u0103 puterea iubirii, magiei \u0219i determin\u0103rii de a \u00eenvinge chiar \u0219i \u00een fa\u021ba celor mai dificile provoc\u0103ri. Anubis este fiul zeilor lui Nephthys \u0219i Osiris, numele s\u0103u fiind transmis \u00een prezent prin intermediul culturii grece\u0219ti. La origini \u00eens\u0103, numele s\u0103u ar fi fost cunoscut celor care l-au sl\u0103vit sub forma de \u201eAnpu\u201d sau \u201eInpu\u201d. Este redat cu trup uman \u0219i cap de \u0219acal (sau c\u00e2ine) fiind asociat cu mumificarea\/\u00eemb\u0103ls\u0103marea. Preo\u021bii purtau o masc\u0103 \u00een form\u0103 de \u0219acal \u00een timpul procesului mumific\u0103rii. \u00cen mitologia egiptean\u0103, Anubis a f\u0103cut prima mumificare, a lui Osiris \u00eensu\u0219i (a ajutat-o pe Isis s\u0103 \u00ee\u0219i readuc\u0103 la via\u021b\u0103 so\u021bul, dup\u0103 ce Seth \u00eel omor\u00e2se, bandaj\u00e2nd corpul zeului \u00een haine de p\u00e2nz\u0103 de in \u021besute de Isis \u0219i Nephthys pentru a fi sigur c\u0103 acestea nu vor putrezi). Anubis este cel care p\u0103ze\u0219te noaptea defunctul de for\u021bele r\u0103ului p\u00e2n\u0103 \u00een momentul \u00een care se execut\u0103 mumificarea \u0219i trecerea \u00een lumea de dincolo. El este reprezentat la intrarea \u00een numeroase necropole, sub forma unui c\u00e2ine de culoare neagr\u0103, \u00een pozi\u021bie de culcat pentru protejarea morm\u00e2ntului de oricine ar \u00eencerca s\u0103 se ating\u0103 de mumie. <\/p>\n\n\n\n \u00cen cadrul atelierelor, participan\u021bii vor trebui s\u0103 \u00ee\u0219i confec\u021bioneze masca zeului Anubis. Pe toat\u0103 durata desf\u0103\u0219ur\u0103rii atelierului, muzeografii vor interac\u021biona cu participan\u021bii prin tot felul de pove\u0219ti \u0219i legende legate zeii vechilor egipteni, cu accent pe zeul Anubis. Materialele folosite: carton, foarfeci, tipare, capsatoare, culori. \u0218tia\u021bi c\u0103:<\/strong><\/p>\n\n\n\n Scenele \u0219i motivele pictate pe sarcofagul mumiei umane aflate \u00een Colec\u021bia egiptean\u0103 a muzeului nostru, ilustreaz\u0103 momente din ritualul de \u00eemb\u0103ls\u0103mare \u0219i au rolul de a asigura rena\u0219terea defunctului \u00een via\u021ba de apoi. Printre aceste scene, apare redat \u0219i zeul Anubis, pe picioarele sarcofagului fiind reprezenta\u021bi doi \u0219acali culca\u021bi pe c\u00e2te un altar. Tot din aceast\u0103 cole\u021bie mai face parte \u0219i o amulet\u0103 cu o reprezentare care \u00eei poate fi atribuit\u0103 zeului Anubis.<\/p>\n\n\n\n Cea mai mare parte din ceea ce numim art\u0103 egiptean\u0103, se datoreaz\u0103 fenomenului religios. Culorile folosite de arti\u0219ti aveau o semnifica\u021bie anume, fiind de fapt simboluri religioase. Ro\u0219ul era culoarea atribuit\u0103 zeului Seth (zeul violen\u021bei, r\u0103ului, \u00eentunericului \u0219i dezordinii); verdele era culoarea atribuit\u0103 zeului Osiris (zeu al nemuririi ce st\u0103p\u00e2nea lumea de dincolo); culoarea neagr\u0103 era culoarea p\u0103m\u00e2ntului fertil al Nilului (prin rev\u0103rs\u0103rile sale, asigura \u201cre\u00eenvierea\u201c ve\u0219nic\u0103 a Egiptului an dup\u0103 an \u0219i garanta puterea \u0219i prosperitatea \u021b\u0103rii); albastrul era culoarea cerului \u0219i a zeului Amon; galbenul reprezenta aurul (un metal pre\u021bios, simbol al nemuririi zeilor, fiind destinat numai \u00een reprezent\u0103rile zeilor \u0219i faraonilor); albul era culoarea purit\u0103\u021bii (\u0219i a coroanei Egiptului de Jos). Vopselele erau ob\u021binute din minerale de fier (ro\u0219u \u0219i galben ocru), minereuri de cupru (albastru \u0219i verde), c\u0103rbune (negru) \u0219i calcar (alb).<\/p>\n\n\n\n \u00cen cadrul atelierelor, participan\u021bii vor trebui s\u0103 \u00ee\u0219i confec\u021bioneze c\u00e2te un colier de dimensiuni, form\u0103 \u0219i culori apropiate cu cel de pe sarcofag \u0219i mumie. Pe toat\u0103 durata desf\u0103\u0219ur\u0103rii atelierului, muzeografii vor interac\u021biona cu participan\u021bii prin intermediul miturilor legate de concep\u021bile despre lumea de apoi ale vechilor egipteni. Materialele folosite: carton, foarfeci, tipare, capsatoare, culori, h\u00e2rtie gumat\u0103. <\/p>\n\n\n\n Vizitarea expozi\u021biei \u00eempreun\u0103 cu atelierul are o durat\u0103 de 1:30 de minute. \u0218tia\u021bi c\u0103: <\/strong><\/p>\n\n\n\n Mumia uman\u0103 expus\u0103 \u00een a doua sal\u0103 a Expozi\u021biei \u201dZei \u0219i muritori \u00een Egiptul antic\u201d are sarcofagul cioplit din lemn de sicomor, \u00een stilul specific epocii. A fost realizat \u00een forma unei statui antropomorfe, cu o baz\u0103 patrulater\u0103 \u0219i un st\u00e2lp dorsal. Pere\u021bii gro\u0219i ai capacului \u0219i cutiei erau realiza\u021bi din mai multe buc\u0103\u021bi prinse \u00eentre ele cu nituri de lemn. Decorul este amplasat pe un fundal alb, deteriorat \u00een prezent. Fa\u021ba este, de asemenea, alb\u0103 iar tr\u0103s\u0103turile sunt conturate cu negru. Poart\u0103 o peruc\u0103 neagr\u0103, iar pe piept un guler amplu, compus din zece r\u00e2nduri cu motive geometrice. <\/p>\n\n\n\n \u00cenveli\u0219ul mumiei (de in) prezint\u0103 un decor similar, chiar dac\u0103 nu identic, cu cel al capacului sarcofagului. \u00cen partea superioar\u0103 sunt reprezentate un guler amplu \u0219i zei\u021ba protectoare, lipsind scena \u00eemb\u0103ls\u0103m\u0103rii. Picioarele sunt acoperite cu inscrip\u021bii \u0219i imaginile celor patru fii ai lui Horus.<\/p>\n\n\n\n \u00cenc\u0103 din mileniul al III-lea I.Hr. apar informa\u021bii cum c\u0103 at\u00e2t b\u0103rba\u021bii c\u00e2t \u0219i femeile din Egiptul Antic se machiau, deoarece priveau frumuse\u0163ea ca pe un semn al sfin\u0163eniei. Vopseaua pentru ochi era de obicei verde, ob\u021binut\u0103 prin topirea cuprului, sau neagr\u0103, dac\u0103 era f\u0103cut\u0103 din plumb. Pe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 oferea protec\u021bie \u00eempotriva razelor soarelui, egiptenii credeau c\u0103 machiajul are \u0219i puteri magice de vindecare. Unele farduri de culoare verde erau considerate simboluri ale zeului cerului \u0219i al soarelui \u2013 Horus. <\/p>\n\n\n\n \u00cen cadrul atelierelor, participan\u021bii vor trebui s\u0103 \u00ee\u0219i confec\u021bioneze c\u00e2te un recipient de pus fardul, de mici dimensiuni, asem\u0103n\u0103tor cu cel expus \u00een expozi\u021bie. Pe toat\u0103 durata desf\u0103\u0219ur\u0103rii atelierului, muzeografii vor interac\u021biona cu participan\u021bii prin tot felul de istorii \u0219i legende legate de via\u021ba de zi cu zi \u00een Egiptul antic. Materialele folosite: lut, past\u0103 de modelaj, culori. <\/p>\n\n\n\n Vizitarea expozi\u021biei \u00eempreun\u0103 cu atelierul are o durat\u0103 de 1:30 de minute. \u0218tia\u021bi c\u0103:<\/strong><\/p>\n\n\n\n Recipiente cosmetice sunt confec\u0163ionate din piatr\u0103, material ceramic sau past\u0103 de sticl\u0103. De obicei sunt de mici dimensiuni \u015fi au forme variate, cu sau f\u0103r\u0103 m\u00e2nere. Vasele de piatr\u0103 sunt atestate \u00een Egipt deja din a doua jum\u0103tate a mileniului V a. Chr.<\/p>\n\n\n\n Acestea dispuneau de un interior perforat pentru fard, iar buza vasului era evazat\u0103 \u015fi aplatizat\u0103 \u00een vederea folosirii acesteia pentru \u00eentinderea fardului. Un vas pentru farduri provine din l\u0103s\u0103m\u00e2ntul contelui G\u00e9za Ku\u00fan c\u0103tre Societatea Muzeului Ardelean. Piesa a fost confec\u021bionat\u0103 din alabastru \u0219i dateaz\u0103 probabil din perioada Regatului de Mijloc (2000-1700 a. Chr.). Aspectul tubular al rezervorului \u0219i buza evazat\u0103 \u0219i aplatizat\u0103 sunt caracteristice pentru acest tip de recipient, care con\u021binea un fard de culoare \u00eenchis\u0103, folosit pentru colorarea genelor, spr\u00e2ncenelor \u0219i pleopelor. Buza aplatizat\u0103 avea rolul de a etan\u0219a vasul prin aplicarea capacului. Rareori s-au g\u0103sit \u0219i capace ale vaselor. Acestea sunt plate \u0219i au form\u0103 circular\u0103, etan\u0219area fiind asigurat\u0103 prin protuberan\u021ba interioar\u0103 a capacului, care intra \u00een rezervorul vasului, func\u021bion\u00e2nd asemenea unui dop. Fardul (kohl) era un amestec de galen\u0103 (sulfur\u0103 de plumb) \u0219i ap\u0103, uneori fiind ad\u0103ugat \u0219i un adeziv natural. Aceste vase provin din spa\u021bii funerare, spa\u021bii de locuit, dar \u0219i din preajma templelor.<\/p>\n\n\n\n COLEC\u021aIA EGIPTEAN\u0102<\/strong> A MNIT<\/strong><\/p>\n\n\n\n Colec\u021bia egiptean\u0103 de\u021binut\u0103 de Muzeul Na\u021bional de Istorie a Transilvaniei s-a constituit \u00een special prin intermediul unor dona\u021bii \u00eendreptate c\u0103tre Societatea Muzeului Ardelean, efectuate \u00een a doua jum\u0103tate a secolului al XIX-lea \u0219i la \u00eenceputul secolului al XX-lea de o serie de nobili transilv\u0103neni, printre care s-a distins baronul Bal\u00e1zs Orb\u00e1n. Acesta a fost cel care a pus bazele colec\u021biei egiptene, oferind, \u00een anul 1860, Societ\u0103\u021bii Muzeului Ardelean, 44 obiecte orientale, majoritatea de provenien\u021b\u0103 egiptean\u0103. Orb\u00e1n a achizi\u021bionat bunurile respective \u00een urma c\u0103l\u0103toriilor sale \u00een \u021aara Sf\u00e2nt\u0103, Egipt \u0219i Grecia, din anul 1848, \u201ec\u0103l\u0103torii care au l\u0103sat pe veci urme de ne\u0219ters \u00een sufletul s\u0103u.\u201d<\/p>\n\n\n\n Alte dona\u021bii de artefacte egiptene c\u0103tre Societatea Muzeului Ardelean, efectuate \u00een a doua jum\u0103tate a secolului al XIX-lea \u0219i la \u00eenceputul secolului urm\u0103tor, se datoreaz\u0103 con\u021bilor Gergely Bethlen, \u00c1brah\u00e1m Nemes \u0219i G\u00e9za Kuun.<\/p>\n\n\n\n La \u00eenceputul secolului al XX-lea, colec\u021bia egiptean\u0103 a Societ\u0103\u021bii Muzeului Ardelean a intrat \u00een posesia unui bun cultural de o valoare deosebit\u0103, respectiv o mumie uman\u0103, \u00eempreun\u0103 cu cele dou\u0103 piese ale sicriului care au ad\u0103postit-o (cutia \u0219i capacul), dat\u00e2nd din Epoca Ptolemaic\u0103 \u0219i provenit\u0103 din s\u0103p\u0103turile arheologice de la Gamhud, Egipt. Colec\u021bia egiptean\u0103 se constituie \u00een special din obiecte votive \u015fi funerare, cea mai important\u0103 pies\u0103 reprezent\u00e2nd-o o mumie uman\u0103 depus\u0103 \u00eentr-un sicriu de lemn pictat provenind de la Gamhud, din Egiptul de Mijloc. Ansamblul face parte dintr-un grup de sarcofage descoperite \u00een aceea\u0219i necropol\u0103, care, dup\u0103 descoperire, au fost distribuite mai multor muzee din lume. O bun\u0103 parte se afl\u0103 \u00een prezent la muzeul din Cairo, altele la Muzeul de Arte Frumoase din Budapesta, c\u00e2teva la Viena, la Cracovia, dou\u0103 \u00een Rom\u00e2nia \u2013 la Cluj-Napoca, respectiv Sibiu.<\/p>\n\n\n\n Egiptul a luat na\u015ftere \u00een urm\u0103 cu mai bine de 5000 de ani, c\u00e2nd \u0163inutul Lotusului \u015fi cel al Papirusului s-au unit sub conducerea unui rege de origine semidivin\u0103, care va purta numele de faraon. Din acest moment vor urma trei milenii de cultur\u0103 \u00eenfloritoare, care vor da na\u015ftere unei civiliza\u0163ii ce a l\u0103sat mo\u015ftenire patrimoniului universal comori nepre\u0163uite.<\/p>\n\n\n\n ZEII<\/strong><\/p>\n\n\n\n Egiptenii antici credeau \u00een mai mul\u021bi zei, religia fiind una politeist\u0103. Mitologia egiptean\u0103 este, al\u0103turi de cea sumerian\u0103 \u0219i babilonian\u0103, printre cele mai vechi din lume. Fiecare ora\u0219 \u0219i teritoriu avea proprii zei, propriile ritualuri \u0219i rug\u0103ciuni. Credin\u021bele \u0219i ritualurile au la baz\u0103 interac\u021biunea egiptenilor antici cu un num\u0103r mare de zeit\u0103\u021bi, zei ce aveau anumite caracteristici \u0219i atribu\u021bii: Ra (zeul soare), Osiris (zeul lumii de apoi), Set (zeul malefic), Isis (zei\u021ba sor\u0103-mam\u0103), Horus (zeul \u0219oim), Sobek (zeul crocodil al Nilului), Anubis (zeul \u0219acal al mor\u021bii \u0219i al mumific\u0103rii), Bastet (zei\u021ba pisic\u0103), Thoth (zeul cu cap de ibis \u2013 zeu al magiei \u0219i al \u00een\u021belepciunii).<\/p>\n\n\n\n MURITORII<\/strong><\/p>\n\n\n\n Un loc deosebit de important \u00een panteonul egiptean \u00eel ocupa faraonul. Conform mitologiei, Egiptul a fost guvernat mai \u00eent\u00e2i de zei, Ra \u00eensu\u0219i fiind primul faraon. Faraonii dinastiilor istorice, continuatorii vechilor dinastii divine, erau ei \u00eensi\u0219i zei, \u00een calitatea lor dubl\u0103 de fii \u0219i mo\u0219tenitori ai zeilor. Fiecare faraon se n\u0103\u0219tea printr-o concep\u021bire supranatural\u0103, ca fiu al unei p\u0103m\u00e2ntence \u0219i al zeului Ra. Faraonul era considerat \u201cHorus \u00een palat\u201d. Urcarea faraonului pe tron era asem\u0103nat\u0103 cu urcarea soarelui pe tronul lui Horus. Zeii \u00eensi\u0219i luau parte la ceremonia \u00eencoron\u0103rii, purific\u00e2nd noul rege \u0219i oferindu-i puterea divin\u0103. Una dintre ceremonii consta \u00een intrarea faraonul \u00een templu, urmat\u0103 de \u00eembr\u0103\u021bi\u0219area statuii zeului, act considerat ca transmitere necontenit\u0103 a puterii divine. Dupa moarte, faraonul era adorat oficial \u00eentr-un templu ridicat \u00eenc\u0103 din timpul vie\u021bii lui. Cultul s\u0103u continua timp de secole \u0219i milenii. \u00cen \u021binuturile cucerite de faraoni (de exemplu Nubia) era obligatoriu oficierea cultului faraonului \u00eenc\u0103 din timpul vie\u021bii acestuia.<\/p>\n\n\n\n Faraonul a condus statul cu ajutorul unor nobili, consilieri, preo\u021bi \u0219efi, lideri militari, oficiali. Principalul oficial sub faraon a fost chati. Func\u021bionarii care conduceau ora\u0219ele \u0219i satele, erau responsabili de colectarea impozitelor, supravegheau lucr\u0103rile de construc\u021bie, urm\u0103reau tot ce se \u00eent\u00e2mpla \u00een \u021bar\u0103. La dispozi\u021bia oficialului erau c\u0103rturarii \u0219i solda\u021bii. Scribii efectuau recens\u0103m\u00e2ntul popula\u021biei, calculau recolta sau prada capturat\u0103. De\u0219i pozi\u021bia de scrib a fost una dintre cele mai sc\u0103zute din ierarhia func\u021bionarilor, nu a fost mai pu\u021bin onorabil\u0103 din aceast\u0103 cauz\u0103. R\u0103zboinicii asigurau securitatea oficialilor \u0219i foloseau for\u021ba pentru a suprima protestele. La cele mai sc\u0103zute niveluri ale societ\u0103\u021bii egiptene se aflau \u021b\u0103ranii \u0219i me\u0219te\u0219ugarii, care constituiau o parte semnificativ\u0103 a popula\u021biei din Egipt, precum \u0219i sclavii. <\/p>\n\n\n\n <\/p>\n","protected":false,"gt_translate_keys":[{"key":"rendered","format":"html"}]},"excerpt":{"rendered":" 2024-2026 Echipa: Durata unui atelier \u00eempreun\u0103 cu vizitarea expozi\u021biei: 1:30 ore. Locul de desf\u0103\u0219urare: Activit\u0103\u0163ile se vor desf\u0103\u015fura la sediul Muzeului Na\u0163ional de Istorie a Transilvaniei, strada C. Daicoviciu, nr. 2, Cluj- Napoca. \u00cen cazul unor situa\u0163ii speciale, exist\u0103 posibilitatea deplas\u0103rii responsabililor de proiect \u0219i\/ sau a colaboratorilor muzeului la institu\u0163ia \u015fcolar\u0103. \u00cen acest caz<\/p>\n","protected":false,"gt_translate_keys":[{"key":"rendered","format":"html"}]},"author":3,"featured_media":8399,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"ngg_post_thumbnail":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-8446","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-uncategorized"],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/mnit.ro\/-\/wp-content\/uploads\/2025\/10\/1.jpeg?v=1759913100","gt_translate_keys":[{"key":"link","format":"url"}],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/mnit.ro\/-\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8446","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/mnit.ro\/-\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/mnit.ro\/-\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnit.ro\/-\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnit.ro\/-\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8446"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/mnit.ro\/-\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8446\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8457,"href":"https:\/\/mnit.ro\/-\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8446\/revisions\/8457"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnit.ro\/-\/wp-json\/wp\/v2\/media\/8399"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/mnit.ro\/-\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8446"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/mnit.ro\/-\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8446"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/mnit.ro\/-\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8446"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}\n
La efectuarea unei program\u0103ri (https:\/\/mnit.ro\/-\/formular-de-programare-educatie-muzeala sau telefonic: 0745392935) se comunic\u0103 date legate de grupul participant (unitatea de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, clasa, numele \u015fi prenumele cadrului didactic \u00eenso\u0163itor, num\u0103rul de elevi), precum \u015fi data \u015fi intervalul orar c\u00e2nd grupul va participa la activitatea aleas\u0103. <\/p>\n\n\n\n
\u2013 a intra pre\u021b de o clip\u0103, \u00een misterioasa \u0219i fascinanta lume a Egiptului antic;
\u2013 a descoperii muzeul cu obiectele lui \u0219i de a cunoa\u0219te valori ale patrimoniului muzeului nostru;
\u2013 a tr\u0103i momentul descoperirii (prin joac\u0103) unui obiect arheologic;
\u2013 a vizualiza \u015fi apoi de a reproduce o pies\u0103 de muzeu;
\u2013 a cunoa\u015fte modul de via\u0163\u0103 a comunit\u0103\u0163ilor egiptene;
\u2013 a \u00eenv\u0103\u0163a unele elemente ale limbajului artistic: tehnic\u0103, culoare, form\u0103, dimensiune;
\u2013 a se familiariza cu tehnicile, uneltele \u015fi instrumentele de lucru ale arheologului;
\u2013 a-\u015fi dezvolta abilit\u0103\u0163ile personale, a-\u015fi pune \u00een practic\u0103 ideile, a-\u015fi dezvolta capacitatea de comunicare \u015fi socializare.<\/p>\n\n\n\n
\u2013 Cadrele didactice, p\u0103rin\u021bii elevilor implica\u021bi \u00een proiect, prezen\u021bi la activit\u0103\u021bi ca \u00eenso\u021bitori ai elevilor, r\u0103spund \u00eempreun\u0103 \u0219i exclusiv pentru siguran\u021ba elevilor prezen\u021bi, lu\u00e2nd \u00een acest sens toate m\u0103surile de supraveghere \u0219i control a celor prezen\u021bi astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 nu existe accident\u0103ri sau incidente ce pot produce pagube patrimoniului expus \u00een cadrul evenimentelor cultural-educative;
\u2013 Cadrele didactice, p\u0103rin\u021bii elevilor implica\u021bi \u00een proiect, prezen\u021bi la activit\u0103\u021bi ca \u00eenso\u021bitori ai elevilor, ca responsabili pentru s\u0103n\u0103tatea \u0219i integritatea elevilor, vor \u00eentreprinde toate m\u0103surile astfel \u00eenc\u00e2t:
\u2013 elevii s\u0103 nu p\u0103r\u0103seasc\u0103 spa\u021biul de atelier sau prezentare;
\u2013 elevii s\u0103 nu mearg\u0103 nesupraveghea\u021bi prin Muzeu \u0219i s\u0103 nu alerge;
\u2013 elevii s\u0103 nu se \u00eemping\u0103, s\u0103 nu se joace \u00een Muzeu, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 poat\u0103 participa c\u00e2t mai atent \u0219i activ la activit\u0103\u021bile cultural-educative la care particip\u0103.
\u2013 Elevii ca p\u0103r\u021bi implicate \u00een proiect au obliga\u021bia s\u0103 respecte indica\u021biile profesorilor \u0219i pe cele ale reprezentan\u021bilor Muzeului, av\u00e2nd un comportament adecvat care s\u0103 \u00eempiedice orice risc privind accident\u0103rile fizice sau pe cele care \u021bin de bunurile culturale ale Muzeului.<\/p>\n\n\n\n1. Piramida \u2013 drumul c\u0103tre Soare<\/h4>\n\n\n\n
Pe l\u00e2ng\u0103 cele trei mari piramide de la Giza, de-a lungul Nilului pot fi num\u0103rate peste 70 de astfel de construc\u021bii.
\u00cen cadrul atelierelor, participan\u021bii vor trebui s\u0103 \u00ee\u021bi confec\u021bioneze macheta unei piramide. Pe toat\u0103 durata desf\u0103\u0219ur\u0103rii atelierului, muzeografii vor interac\u021biona constant cu participan\u021bii prin intermediul miturilor \u0219i istoriilor create \u00een jurul construirii piramidelor. Materialele folosite: carton, lut, past\u0103 de modelaj.
Vizitarea expozi\u021biei \u00eempreun\u0103 cu atelierul are o durat\u0103 de 1:30 de minute.
Aterlierul se adreseaz\u0103 grupelor de pre\u0219colari \u0219i claselor din ciclul primar.<\/p>\n\n\n\n2. Scarabeul \u2013 de la animal la zeu<\/h4>\n\n\n\n
Vechii egipteni au observat comportamentul acestui mic animal \u0219i au ajuns s\u0103 \u00eel asocieze cu un zeu. Aceast\u0103 insect\u0103 reu\u0219e\u0219te s\u0103 transforme o bucat\u0103 de noroi\/b\u0103legar, \u00eentr-o sfer\u0103 perfect\u0103, prin rostogolirea repetat\u0103. Sfera, rostogolit\u0103 de la est la vest, amintea de mi\u0219carea soarelui, forma bilei fiind o alt\u0103 simbolizare a astrului solar, mult venerat de egipteni. A\u0219a a devenit scarabeul, Zeul Khepri, reprezent\u00e2nd soarele la r\u0103s\u0103rit c\u00e2nd iese din lumea subteran\u0103: un simbol al puterii de regenerare, de re\u00eennoire.
\u00cen cadrul atelierelor, participan\u021bii vor trebui s\u0103 \u00ee\u021bi confec\u021bioneze c\u00e2te un scarabeu (amulet\u0103). Pe toat\u0103 durata desf\u0103\u0219ur\u0103rii atelierului, muzeografii vor interac\u021biona cu participan\u021bii prin intermediul pove\u0219tilor \u0219i legendelor despre scarabei. Materialele folosite: lut, past\u0103, culori acrilice.
Vizitarea expozi\u021biei \u00eempreun\u0103 cu atelierul are o durat\u0103 de 1:30 de minute.
Aterlierul se adreseaz\u0103 claselor I-a \u2013 a IV-a. <\/p>\n\n\n\n3. Scrierea \u2013 limbajul zeilor<\/h4>\n\n\n\n
Al\u0103turi de faraoni, piramide, Sfinx \u0219i mumii, una dintre cele mai interesante descoperiri cu privire la civiliza\u021bia Egiptului Antic a fost scrierea. Scrierea hieroglific\u0103, al c\u0103rei nume provine de la cuv\u00e2nt grecesc \u201ehieroglyphikos\u201d, \u00eenseamn\u0103 \u201esculptur\u0103 sacr\u0103\u201d. Aceast\u0103 scriere o g\u0103sim \u00een temple, monumente \u0219i mormintele. Pe l\u00e2ng\u0103 scrierea hieroglific\u0103, egiptenii antici au dezvoltat \u0219i alte tipuri de scriere: Scrierea hieratic\u0103 (o scriere cursiv\u0103 care era a\u0219ternut\u0103 pe papirus cu o pan\u0103 sau cu o pensul\u0103, sau pe o bucat\u0103 de calcar numit\u0103 ostracon) \u0219i scrierea demotic\u0103 (o alt\u0103 form\u0103 de scriere, care a fost dezvoltat\u0103 \u00een anii 800 \u00ee.e.n., era folosit\u0103 la \u00eentocmirea documentelor de zi cu zi, precum \u0219i la crearea de opere literare).
\u00cen cadrul atelierelor, participan\u021bii vor trebui s\u0103 scrie pe o pl\u0103cu\u021b\u0103 din gips, un text \u00een hieroglife. Pe toat\u0103 durata desf\u0103\u0219ur\u0103rii atelierului, muzeografii vor interac\u021biona cu participan\u021bii prin tot felul de pove\u0219ti, legende \u0219i istorii despre simbolurile hieroglifelor. Materialele folosite: pl\u0103cu\u021b\u0103 din gips, unealt\u0103 pentru scris, plan\u0219e.
Vizitarea expozi\u021biei \u00eempreun\u0103 cu atelierul are o durat\u0103 de 1:30 de minute.
Aterlierul se adreseaz\u0103 claselor din ciclul primar.
<\/p>\n\n\n\n
Colec\u021bia egiptean\u0103 a Muzeului Na\u021bional de Istoria e Transilvaniei de\u021bine patru fragmente de inscrip\u021bii ce provin din monumente funerare, dou\u0103 fragmente de reliefuri \u0219i nou\u0103sprezece statuete funerare, toate acoperite cu texte scrise cu hieroglife.<\/p>\n\n\n\n4. Cartu\u0219ul \u2013 protectorul numelui<\/h4>\n\n\n\n
Cartu\u0219ul a devenit un simbol care reprezint\u0103 norocul \u0219i protec\u021bia \u00eempotriva r\u0103ului.
\u00cen cadrul atelierelor, participan\u021bii vor trebui s\u0103 \u00ee\u0219i modeleze c\u00e2te un cartu\u0219 pe care, apoi \u00ee\u0219i vor scrie numele, dar \u00een hieroglife. Pe toat\u0103 durata desf\u0103\u0219ur\u0103rii atelierului, muzeografii vor interac\u021biona cu participan\u021bii prin intermediul pove\u0219tilor \u0219i legendelor despre amulete \u0219i simboluri. Materialele folosite: past\u0103 de modelaj, unealt\u0103 pentru scris.
Vizitarea expozi\u021biei \u00eempreun\u0103 cu atelierul are o durat\u0103 de 1:30 de minute.
Aterlierul se adreseaz\u0103 claselor din ciclul primar. <\/p>\n\n\n\n5. Podoabele \u2013 decor \u0219i simbol<\/h4>\n\n\n\n
\u00cen cadrul atelierelor, participan\u021bii vor trebui s\u0103 \u00ee\u0219i confec\u021bioneze c\u00e2te un \u0219irag de m\u0103rgele. Pe toat\u0103 durata desf\u0103\u0219ur\u0103rii atelierului, muzeografii vor interac\u021biona cu participan\u021bii prin intermediul pove\u0219tilor \u021besute \u00een jurul obiectelor de podoab\u0103. Materialele folosite: jnur, past\u0103 de modelaj.
Vizitarea expozi\u021biei \u00eempreun\u0103 cu atelierul are o durat\u0103 de 1:30 de minute.
Aterlierul se adreseaz\u0103 grupelor de pre\u0219colari \u0219i claselor din ciclul primar. <\/p>\n\n\n\n6. Isis \u2013 Zei\u021b\u0103 \u00eentre zei<\/h4>\n\n\n\n
\u00cen cadrul atelierelor, participan\u021bii vor trebui s\u0103 \u00ee\u0219i confec\u021bioneze o masc\u0103 asem\u0103n\u0103toare cu chipul zei\u021bei Isis. Pe toat\u0103 durata desf\u0103\u0219ur\u0103rii atelierului, muzeografii vor interac\u021biona cu participan\u021bii prin pove\u0219ti \u0219i legende legate de zeii vechilor egipteni. Materialele folosite: carton, foarfeci, tipare, capsatoare, culori.
Vizitarea expozi\u021biei \u00eempreun\u0103 cu atelierul are o durat\u0103 de 1:30 de minute.
Aterlierul se adreseaz\u0103 claselor a III-a \u2013 a IV-a \u0219i clasei a V-a.<\/p>\n\n\n\n
Patrimoniul Muzeului Na\u021bional de Istorie a Transilvaniei are \u00een compenen\u021ba sa \u0219i o mumie uman\u0103. At\u00e2t sicriul c\u00e2t \u0219i \u00eenveli\u0219ul textil care acoper\u0103 mumia prezint\u0103 scene pictate care pot fi atribuite aceluia\u0219i artizan (sau artizani). Pe sarcofag c\u00e2t \u0219i pe mumie este reprezentat\u0103 o zei\u021b\u0103 \u00eengenunchiat\u0103, cu aripi mari deschise. Zei\u021ba poart\u0103 pe cap discul soarelui, inscrip\u021bia plasat\u0103 deasupra bra\u021belor ei identific\u00e2nd-o cu Isis. Scena de \u00eemb\u0103ls\u0103mare \u00eel reprezint\u0103 pe Osiris, zeul domeniului funerar, c\u00e2t \u0219i pe defunctul identificat cu zeul. Pe partea din spate a sarcofagului este figurat\u0103 zei\u021ba Isis \u00een picioare, \u00eenve\u0219m\u00e2ntat\u0103 \u00eentr-o rochie lung\u0103 \u0219i purt\u00e2nd pe cap coroana compus\u0103 din coarne de vac\u0103 care sus\u021bin discul solar, completat\u0103 cu o pan\u0103.<\/p>\n\n\n\n7. Anubis- Zeul \u021ainutului Sf\u00e2nt<\/h4>\n\n\n\n
Vizitarea expozi\u021biei \u00eempreun\u0103 cu atelierul are o durat\u0103 de 1:30 de minute.
Aterlierul se adreseaz\u0103 claselor a III-a \u2013 a IV-a \u0219i clasei a V-a.<\/p>\n\n\n\n8. Colierul \u2013 credin\u021b\u0103 prin art\u0103<\/h4>\n\n\n\n
Aterlierul se adreseaz\u0103 grupelor de pre\u0219colari, claselor din ciclul primar \u0219i clasei a \u2013V-a.<\/p>\n\n\n\n9. Fardurile \u2013 puterea magic\u0103 a vindec\u0103rii<\/h4>\n\n\n\n
Aterlierul se adreseaz\u0103 grupelor de pre\u0219colari \u0219i claselor din ciclul primar.<\/p>\n\n\n\n
Mumia a ajuns la Cluj \u00een anul 1909, \u00een urma dona\u021biei omului de afaceri F\u00fcl\u00f6p Back (1862-1958) din Budapesta, reprezentantul firmei Orosdi-Back din Cairo. Back a fost cel care, \u00een anul 1907, a finan\u021bat primele \u0219i totodat\u0103 unicele s\u0103p\u0103turi arheologice efectuate de speciali\u0219ti austrieci, maghiari \u0219i polonezi din Monarhia Austro-Ungar\u0103 la Sharuna \u0219i Gamhud, \u00een nordul Egiptului. Vestigiile arheologice descoperite \u00een aceste dou\u0103 puncte, printre care se aflau \u0219i 70 de sarcofage cu mumii, au fost \u00eemp\u0103r\u021bite apoi \u00eentre Muzeul din Cairo \u0219i sponsorul cercet\u0103rilor arheologice.<\/p>\n\n\n\n,,O, Egipt! Egipt! Din \u015ftiin\u0163a ta nu vor r\u0103m\u00e2ne dec\u00e2t legende, care vor p\u0103rea incredibile genera\u0163iilor de mai t\u00e2rziu\u2019\u2019 scria acum aproape dou\u0103 veacuri Lucius Apuleius (123\/125 d. Hr. \u2013 180 d. Hr.).<\/h4>\n\n\n\n
Egiptenii, asemeni altor civiliza\u021bii antice, credeau c\u0103 sufletul continua s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 dup\u0103 moartea trupului. Via\u021ba de dincolo se desf\u0103\u0219ura \u00een Regatul lui Osiris numit C\u00e2mpul de Trestie. Acolo, \u00eenconjura\u021bi de gr\u00e2u copt \u0219i copaci plini de fructe, oamenii m\u00e2ncau, beau \u0219i erau ferici\u021bi. \u00cen acest regat doar cei care au avut o via\u021b\u0103 bun\u0103 \u00eenainte de moarte puteau ajunge. Conservarea trupului prin mumificare sau \u00eemb\u0103ls\u0103mare era foarte important\u0103. Doar anumi\u021bi preo\u021bi puteau face acest lucru. Mumificarea se realiza \u00een 70 de zile. Ulterior corpul era sp\u0103lat, \u00eenf\u0103\u0219urat cu benzi de in \u0219i asezat \u00eentr-un sarcofag de lemn de form\u0103 uman\u0103, pictat cu diferite semne \u0219i simboluri. Mumia era dus\u0103 \u00eentr-o procesiune funerar\u0103 solemn\u0103, fiind \u00eengropat\u0103 al\u0103turi de mai multe obiecte (obiecte ce au apar\u021binut celui decedat). \u00cenainte ca aceasta s\u0103 fie \u00eenchis\u0103 \u00een camera funerar\u0103, un preot \u00eei atingea urechile, ochii \u0219i gura cu obiecte sacre pentru a permite mortului s\u0103 vad\u0103, s\u0103 aud\u0103 \u0219i s\u0103 vorbeasc\u0103 \u00een lumea de apoi. \u00centr-un astfel de context funerar, apar piramidele, mormintele \u00een st\u00e2nc\u0103 din Valea Regilor \u0219i Valea Reginelor, sau mormintele nobililor, numite mastaba. Sfinxul are cap de om, corp de leu, barb\u0103 lung\u0103, coroan\u0103 de rege \u0219i se credea c\u0103 p\u0103zea piramidele, fiind numit paznicul ora\u0219ului mor\u021bilor sau tat\u0103l groazei.<\/p>\n\n\n\n