Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România (16 noiembrie) este marcată prin anunțarea uneia dintre cele mai importante descoperiri arheologice din ultimii ani în aria Cetăților Dacice din Munții Orăștiei.
În ultima parte a campaniei arheologice din anul 2024, la Costești-Cetățuie au fost descoperite in situ două baze de calcar ale unui templu necunoscut până în prezent. Vestigiile noului edificiu au fost identificate pe una dintre terasele din partea sud-vestică a dealului, în locul numit Mălăiște, străbătut de drumul antic.
Primele „șiruri de pietre așezate cu o strictă rânduială pe arii cu îngrijire amenajate” au fost aflate în cetatea dacică de aici în cursul săpăturilor coordonate, începând cu anul 1924, de profesorul clujean D. M. Teodorescu. După un veac, descoperirea unui nou aliniament, al cincilea, impulsionează reluarea subiectului referitor la construcțiile cu destinație religioasă de la Costești-Cetățuie, dar și din restul zonei capitalei Regatului Dac.
În următorii ani, cercetările arheologice vor fi extinse pentru a documenta planimetria templului, cronologia sa, tehnica de construcție și, nu în ultimul rând, pentru a obține informații cu privire la activitățile desfășurate în perimetrul său.
Cercetările arheologice s-au desfășurat sub egida Universității Babeș-Bolyai (Facultatea de Istorie și Filosofie) și au fost finanțate de Ministerul Culturii și Consiliul Județean Hunedoara, prin Direcția Generală de Administrare Monumente și Promovare Turistică a Județului Hunedoara, în cadrul unui parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Muzeul Civilizației Dacice și Romane și Muzeul Județean Mureș.
1. Baze de calcar ale coloanelor templului din Mălăiște (Costești-Cetățuie).
2. Baze de calcar ale coloanelor templului din Mălăiște (Costești-Cetățuie).
3. Baze de calcar ale coloanelor templului din Mălăiște (Costești-Cetățuie).
4. „Șiruri de pietre așezate cu o strictă rânduială” descoperite de D. M. Teodorescu (imagine din Arhiva Șantierului, după C. Daicoviciu).
