Cu ocazia Zilei Tratatului de la Trianon, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei dorește să vă aducă în atenție personalitatea lui Alexandru Lapedatu, unul dintre intelectualii și politicienii de marcă ai României de acum un secol. Primul Război Mondial a reprezentat un moment de reorganizare majoră a scenei politice internaționale, inclusiv prin restructurările de anvergură pe care le-a cauzat din punct de vedere teritorial. Conferința de Pace de la Paris a avut rolul de a rezolva diplomatic o multitudine de probleme extrem de dificile, lucru dovedit și prin faptul că la ea au participat 27 de state, în final fiind semnate 5 tratate de pace cu țările învinse, și anume: cu Germania la Versailles în 28 iunie 1919, cu Austria la Saint-Germain-en-Laye în 10 septembrie 1919, cu Bulgaria la Neuilly-sur-Seine în 27 noiembrie 1919, cu Ungaria la Trianon în 4 iunie 1920, respectiv cu Imperiul Otoman la Sèvres în 10 august 1920.
Formația sa de istoric născut în Transilvania, dar activând în Vechiul Regat l-a recomandat pe Alexandru Lapedatu pentru a face parte din delegația română la Conferința de Pace de la Paris, unde a jucat un rol major în argumentarea solicitărilor teritoriale ale României Mari. Vă invităm să aflați mai multe despre personalitatea complexă a lui Alexandru Lapedatu pornind de la pașaportul diplomatic al acestuia și continuând să explorați documentele și imaginile care îi ilustrează traseul intelectual și profesional, mărturii de excepție ale unei epoci și ale unui OM, puse în valoare prin proiectul MNIT Share.
