Chiar dacă MNIT va fi închis în perioada 30 noiembrie – 2 decembrie, vă invităm să ne vizitați virtual prin intermediul programului „MNIT DE ACASĂ”.

În acest context, vă propunem expoziția online „CLUJENII ȘI MAREA UNIRE DIN 1918”, disponibilă accesând link-ul: https://bit.ly/3ASDW69

Expoziția aniversează desăvârșirea edificiului statal românesc prin Unirea Transilvaniei cu România proclamată la Alba Iulia în 1 Decembrie 1918. Totodată sunt evocate o serie de personalități din Cluj, bărbați și femei, tineri și vârstnici, care și-au adus aportul la făurirea statului modern România, fapt pentru care merită pe deplin cunoașterea, prețuirea și recunoștința noastră.

Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România (16 noiembrie) este marcată prin anunțarea uneia dintre cele mai importante descoperiri arheologice din ultimii ani în aria Cetăților Dacice din Munții Orăștiei.

​În ultima parte a campaniei arheologice din anul 2024, la Costești-Cetățuie au fost descoperite in situ două baze de calcar ale unui templu necunoscut până în prezent. Vestigiile noului edificiu au fost identificate pe una dintre terasele din partea sud-vestică a dealului, în locul numit Mălăiște, străbătut de drumul antic.

​Primele „șiruri de pietre așezate cu o strictă rânduială pe arii cu îngrijire amenajate” au fost aflate în cetatea dacică de aici în cursul săpăturilor coordonate, începând cu anul 1924, de profesorul clujean D. M. Teodorescu. După un veac, descoperirea unui nou aliniament, al cincilea, impulsionează reluarea subiectului referitor la construcțiile cu destinație religioasă de la Costești-Cetățuie, dar și din restul zonei capitalei Regatului Dac.

​În următorii ani, cercetările arheologice vor fi extinse pentru a documenta planimetria templului, cronologia sa, tehnica de construcție și, nu în ultimul rând, pentru a obține informații cu privire la activitățile desfășurate în perimetrul său.

​Cercetările arheologice s-au desfășurat sub egida Universității Babeș-Bolyai (Facultatea de Istorie și Filosofie) și au fost finanțate de Ministerul Culturii și Consiliul Județean Hunedoara, prin Direcția Generală de Administrare Monumente și Promovare Turistică a Județului Hunedoara, în cadrul unui parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Muzeul Civilizației Dacice și Romane și Muzeul Județean Mureș.

1. Baze de calcar ale coloanelor templului din Mălăiște (Costești-Cetățuie).

2. Baze de calcar ale coloanelor templului din Mălăiște (Costești-Cetățuie).

3. Baze de calcar ale coloanelor templului din Mălăiște (Costești-Cetățuie).

4. „Șiruri de pietre așezate cu o strictă rânduială” descoperite de D. M. Teodorescu (imagine din Arhiva Șantierului, după C. Daicoviciu).

Astăzi marcăm 52 de ani de la adoptarea Convenției Patrimoniului Mondial de către statele membre UNESCO. Scopul Convenției este de a păstra pentru generațiile viitoare moștenirea culturală și naturală de valoare universală excepțională, ca parte a parte a patrimoniului mondial al umanității.

Cel mai important instrument al Convenției este Lista Patrimoniului Mondial, care în prezent include peste 1.200 de proprietăți. Anul acesta, li s-au adăugat „Frontierele Imperiului Roman – Dacia”. Ne mândrim cu contribuția semnificativă a MNIT la această reușită, alături de Institutul Național al Patrimoniului și de numeroase alte instituții, cu sprijinul Ministerului Culturii, prin Programul Național LIMES.

Astfel, unul dintre cele mai mari și mai complexe segmente ale Frontierelor Imperiului Roman se alătură altor segmente deja intrate în patrimoniul UNESCO. Acesta nu este, însă, un capăt de drum. MNIT se angajează în continuare să contribuie la efortul de a proteja, conserva, cerceta și pune în valoare cele 277 de situri ale „Frontierelor Imperiului Roman – Dacia”.

Imagini:

1. Momentul înscrierii „Frontierelor Imperiului Roman – Dacia” în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, la cea de-a 46-a întâlnire a Comitetului Patrimoniului Mondial de la New Delhi, India, 27 iulie 2024.

2. Castrul auxiliar de la Bologa (jud. Cluj).

3. Castrele de marș suprapuse de la Comărnicel (jud. Hunedoara).

4. Castrul legionar de la Turda – Potaissa (jud. Cluj).

5. Fortificațiile de pământ de la Brebi – Porolissum (jud. Sălaj).

6. Zidul castrului legionar de la Alba Iulia – Apulum, refolosit la Palatul Principilor Transilvaniei (jud. Alba).

COMUNICAT DE PRESĂ:

Cluj-Napoca, 4 Noiembrie 2024: Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei (MNIT), sub patronajul Ministerului Finanțelor și al Ministerului Culturii, și cu sprijinul Primăriei Șimleu Silvaniei, a inaugurat expoziția „RĂZBOINICI UITAȚI ȘI PODOABE ETERNE: BARBARI MIGRATORI ÎN TIMPUL CRIZEI IMPERIULUI ROMAN (SEC. V–VI P. CHR.)”. Expoziția reprezintă unul dintre cele mai semnificative evenimente organizate de MNIT, prezentând tezaure unice la nivel mondial, care includ bijuterii, medalioane, vase din aur și argint, împrumutate din colecțiile a peste zece muzee din țară și din străinătate.

„Prin acest demers, MNIT continuă colaborarea cu instituții culturale de talie mondială, cele mai importante artefacte ale expoziției făcând parte din tezaurul de la Șimleu Silvaniei, descoperit în două etape (1797, 1889) și aflat în colecțiile Muzeului de Istoria Artei (Kunsthistorisches Museum) din Viena și ale Muzeului Național Maghiar (Magyar Nemzeti Múzeum) din Budapesta. Tezaurul al doilea de la Șimleul Silvaniei va rămâne o perioadă mai scurtă, până la începutul lui martie 2025. Acest tezaur este considerat una dintre cele mai importante descoperiri din perioada migrațiilor, atât la nivel regional, cât și european, iar artefacte din cele două tezaure sunt expuse pentru prima dată în Transilvania, locul lor de descoperire.” afirmă Felix Marcu, Manager MNIT.

Printre exponate se numără o fibulă spectaculoasă din aur masiv, decorată cu una dintre cele mai mari pietre de onix fațetate, care impresionează prin dimensiune și execuția excepțională. Obiectul este unic în lume și ilustrează bogăția remarcabilă a elitelor din secolul al V-lea p.Chr. „Aceste fibule mari din aur făceau parte din însemnele imperiale și erau accesorii importante ale veșmântului de paradă al împăratului roman. Ele serveau la prinderea mantiei (clamys) pe umăr, așa cum este reprezentată în mozaicul din biserica Sant’Apollinare Nuovo din Ravenna pe veșmântul împăratului bizantin Iustinian I sau al regelui ostrogot Theoderic cel Mare. Fibula cu onix din tezaurul de la Șimleu Silvaniei este cea mai impozantă piesă din categoria fibulelor imperiale care s-a păstrat până în zilele noastre.” afirmă Alpár Dobos, muzeograf din cadrul MNIT.

Tezaurul de la Șimleu Silvaniei conține o colecție impresionantă de fibule. În afară de fibula imperială cu onix, alte zece perechi de fibule fac parte din tezaur. Acestea sunt piese caracteristice vestimentației feminine din epoca hunică și au fost purtate în pereche, pe umeri. Fibulele cu cap semidiscoidal și picior romboidal se caracterizează prin dimensiuni mai mari și sunt confecționate din argint turnat, fiind învelite pe partea din față cu o foiță de aur, în care sunt încastrate pietre prețioase. Aceste pietre de dimensiuni mai mici formează motive geometrice în stilul policrom, caracteristic perioadei hunice. 

Expoziția găzduiește și piese din tezaurul de la Pietroasele, cunoscut publicului larg sub numele de „Cloșca cu puii de aur”, piese din aur din mormintele princiare de la Apahida și din mormântul de la Florești-Polus Center (azi Vivo). „Ne-am propus să prezentăm lumea acestor elite prin intermediul celor mai însemnate descoperiri arheologice, care evidențiază fenomene istorice și arheologice majore ce au influențat evoluția Europei și constituie o moștenire culturală comună pentru comunitatea europeană.” continuă Alpár Dobos.

„Acest proiect reprezintă un moment cultural de mare importanță, reflectând istoria și valorile culturale comune ale țărilor europene. Suntem încântați că am reușit să formăm o echipă de specialiști – arhitecți, designeri, constructori și artiști – care lucrează de mai bine de un an la pregătirea acestei expoziții. Dorim să ne exprimăm recunoștința față de toți cei care ne-au sprijinit în acest demers, în special Guvernului României, prin Ministerul Finanțelor și Ministerul Culturii, pentru susținerea financiară a proiectului. Vă invităm să vizitați și să descoperiți cea mai valoroasă expoziție din istoria muzeului!”, a declarat Dr. Felix Marcu, Manager MNIT.

Muzeul este deschis de marți până duminică, între orele 10:00 și 18:00 (ultima intrare la 17:30), iar biletele pot fi achiziționate online pe site-ul: https://mnit.ro

Pentru mai multe detalii: Adrian B. Gog, Reprezentant PR, adrian.gog@prandmore.ro, 0757355675.