📞 Pentru înscrieri la atelierele educative: Monica Bodea – 0745 392 935.

Expoziția „Lapidariul Roman”

Context istoric:

Lapidariul  roman  conține  piese  reprezentative pentru  istoria Transilvaniei antice, ele provenind în marea lor majoritate de pe teritoriul intracarpatic al provinciei Dacia. Multe dintre aceste piese sunt bine cunoscute specialiștilor, ele ilustrând – prin text sau imagine – toate aspectele vieții locuitorilor Daciei romane. Astfel, monumentele epigrafice și sculpturale   sunt   surse   importante   pentru   studiul   structurilor   etnice,   sociale,   economice, administrative,   militare,   dar   și   pentru   studiul   vieții   religioase,   al   domeniului   funerar, al manifestărilor artistice,  chiar   și   al   vieții   cotidiene  și al  limbii   vorbite   în   fosta   provincie a  Imperiului Roman.

Obiectivele activității: 

• Cunoașterea principalilor zei romani și a rolului acestora; 
• Înțelegerea legăturii dintre oameni și zei în lumea romană; 
• Dezvoltarea capacității de observare a monumentelor din piatră; 
• Îmbogățirea vocabularului cu termeni precum: zeu, altar, ofrandă, inscripție, statui 
• Stimularea imaginației și a participării active. 

Descrierea activității: 

Activitatea are loc în spațiul eferent Lapidarului roman al muzeului, unde sunt expuse monumente din piatră provenite din perioada romană, precum altare votive, monumente funerare, inscripții dedicate zeilor, precum și statui reprezentând diferiți zei.

Este destinată elevilor din ciclul primar și are rolul de a-i familiariza cu religia romană, într-un mod accesibil, prin observarea directă a vestigiilor arheologice și prin povești adaptate vârstei lor. 

Activitatea se desfășoară în două etape: 

1.Vizită ghidată în Lapidarul Roman: 

Activitatea începe cu o vizită ghidată în Lapidar și este urmată apoi de o serie de discuții interactive despre ce este un zeu și ce știm despre zeii romani (Jupiter, Juno, Marte, Venus etc.). În spațiul Lapidarului, participanții vor observa altare votive și fragmente de monumente, iar fiecare piesă va fi prezentată sub forma unei scurte povești: cui era dedicată, pentru ce ajutor și cine a lăsat mesajul. Elevii sunt invitați să identifice simboluri simple și să asocieze monumentele cu zeii cunoscuți. 

2.Atelier educațional:

În cadrul fiecărui atelier, elevii vor cunoaște câte un zeu din cei doisprezece zei Olimpieni, prin poveștile din cartea Legendele Olimpului de Alexandru Mitru. Povestea aleasă pentru fiecare zeu va fi relevantă pentru a ilustra caracterul, originile sau domeniile de activitate ale zeilor respectivi. Atelierele educaționale se vor axa pe confecționarea câte unui obiect reprezentativ pentru fiecare zeu în parte.

• Atelier 1: Iupiter, Neptun și Pluto își împart lumea
• Atelier 2: Minerva: înțelepciune și curaj
• Atelier 3: Apollo își caută loc de templu
• Atelier 4: Diana: regina pădurilor pornește prin munți
• Atelier 5: Iunona: nimeni nu scapă de privirea ei
• Atelier 6: Mercurius: zeul iscusinței și al vicleșugurilor
• Atelier 7: Venus: Iubire ca legendă
• Atelier 8: Liber Pater: un copil născut de două ori
• Atelier 9: Marte: chemarea războiului
• Atelier 10: Vulcan: arme divine, foc etern

Durata activității: 

• Vizita ghidată: 30 minute 
• Atelier: 60 minute 

Rezultate așteptate: 

• participanții pot numi câțiva zei romani și rolurile lor; 
• înțeleg de ce romanii ridicau altare și inscripții; 
• manifestă interes pentru patrimoniul arheologic și pentru muzeu; 
• își dezvoltă creativitatea și capacitatea de exprimare orală; 
• activitatea contribuie la formarea respectului față de cultura și istoria antică. 

Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei

• Dr. George Cupcea – Director General Adjunct

Echipa MNIT

• Dr. Monica Bodea – muzeograf
• Dr. Andra Comiati – educator muzeal

Publicul țintă: elevii din mediile defavorizate

Obiective:

Proiectul aduce muzeul mai aproape de elevii din mediul rural. Alături de cadrele didactice, copiii au ocazia să viziteze expozițiile, să afle povești despre istorie și patrimoniu și să vadă că muzeul poate fi un loc plin de curiozitate și descoperiri.

Pentru că accesul la cultură nu este întotdeauna ușor pentru ei, ne-am dorit ca această experiență să fie deschisă și accesibilă tuturor.

Activități:

Vzita la muzeu, accesul și ghidajul au fost oferite gratuit.

Proiectul continuă în școli, unde în sălile de clasă am desfășurat activități de educație muzeală interactive, prin care copiii au aflat mai multe despre muzeu și despre patrimoniul cultural.

Ne propunem ca și anul acesta să ajungem la cât mai multe școli din mediul rural, astfel încât un număr cât mai mare de elevi să poată beneficia de acest proiect.

Echipa MNIT:

• Diana Piru – educator muzeal
• Dana Gheorghe Șerban și Anca Bâlc – desenatori artistici
• Sergiu Odenie – fotograf

ÎNVAȚĂ UN MEȘTEȘUG ÎN TREI ZILE

www.scoaladevara.mnit.ro, scoaladevara@gmail.com

Perioada : 07 Iulie – 03 Septembrie,  săptămânal,  în fiecare zi de marți și joi de la ora 10,15  la 12,15  (etaj II, sala pedagogie)

Participanți : copii cu vârsta între 9 -14 ani

Școala de vară a Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei cuprinde, sub titlul Meșterești la Muzeu – învață un meșteșug în trei zile, ateliere practice,  tematice,  la care pot participa copii cu vârsta între 9 -14 ani.

Obiective:

Scopul este ca prin activitățile propuse aici să ajutăm participanții să dobândească deprinderile necesare pentru realizarea unor piese simple sau cu o complexitate moderată, care îi ajută să înțeleagă mai bine aspecte de viață cotidiană antică și să poată face comparații cu lumea actuală.

Activități:

Activitățile practice sunt axate în principal pe domenii în care produsul finit poate să fie realizat manufacturier (manual), cu tehnici care își au originea în perioadele istorice, cu un set minimal de deprinderi ce pot fi învățate în scurt timp de-a lungul programului.

Domeniile propuse au cuprins meșteșugul modelării lutului, inițierea în scriscrierile antice, tehnici al orfevrăriei și crearea de bijuterii, crearea și follosirea jocurilor antice , deprinderea unor elemente arhitecturale antice prin prin intermediul machetelor. 

Atelierele se desfășoară în perioada iunie – august, câte trei zile în fiecare săptămână, cu o durată de 2 ore. Participarea se face pe bază de programare, fișă de înscriere completată de părinte sau tutore legal și este contra cost*.

* MNIT asigură materialele, echipamentele de protecție, facilitățile.

Temele:

1. Modelarea LUTULUI… unul dintre cele mai vechi meșteșuguri

2. Elemente de orfevrărie, simple PODOABE antice

3. Precum vechii arhitecți…construim MACHETE

Echipa MNIT:

• Dr. Cristian-Aurel Roman (coordonare, documentare, logistică, activități practice) 
• Lăcrămioara Dana Gheorghe-Șerban (material foto – video, activități practice, design)

POVEȘTIM 2

Perioada: ianuarie – octombrie 2026

Participanți: elevi cu vârsta între 14 -17

Parteneri:

• Colegiul tehnic Ana Aslan,
• Colegiul Național George Barițiu,
• Colegiul Tehnic Energetic,
• Liceul de Informatică Tiberiu Popoviciu,
• Liceul teoretic Mihail Eminescu Cluj,
• Colegiul Național Gheorghe Șincai

Context:

Proiectul MNMV a ajuns la cea de-a 5-a ediție, având ca sursă de inspirație expoziția „Comori nespuse. Istoria Transilvaniei în obiecte”. Adolescenții își aleg un obiect din expoziție și îl integrează într-un concept expozițional propriu. De-a lungul anilor, muzeul a devenit pentru ei un spațiu de explorare a ideilor și de înțelegere a muncii din spatele unei expoziții — de la cercetare și restaurare până la educație și comunicare. Proiectul pune accent pe dialog, creativitate și implicare, oferindu-le tinerilor un cadru modern în care își pot exprima opiniile și își pot crea propriile povești folosind tehnologia pe care o stăpânesc deja.

Obiective:

• continuarea și consolidarea colaborării între MNIT și liceele clujene, oferindu-le elevilor un loc în care să gândim și să lucrăm împreună, un spațiu dedicat discuțiilor, dezbaterilor și acțiunii, demers care tinde să devină o constantă în programul de educație muzeală realizat de MNIT. 
• elevii să se simtă parte a unui proiect derulat într-un spațiu cultural specific, care le oferă perspective multiple în contextul unei educații informale în care sunt implicați specialiști – muzeografi, arheologi, conservatori, restauratori și, în același timp, cadre didactice cu diferite specializări.
• definirea unor noi modalități de valorificare a patrimoniului MNIT în funcție de interesul generațiile actuale de elevi și mijloacele tehnice preferate de către aceștia..
• dobândirea de noi competențe și dezvoltarea celor existente prin intermediul activităților realizate de persoane cu expertiză și vechime în domenii specifice;
• obținerea unei perspective mai aprofundate asupra istoriei cu ajutorul artefactelor aflate în patrimoniul MNIT;
• elaborarea unor criterii pentru viitoare proiecte luând în considerare preferințele noilor generații.

Aceste obiective se vor realiza cu ocazia activităților și întâlnirilor periodice, conform etapelor de desfășurare stabilite cu echipa de proiect.

Descrierea activităților:

1. Faza de Explorare și Descoperire (Muzeul ca Laborator)

Adolescenții sunt invitați să exploreze muzeul ca niște „detectivi culturali”. Fiecare adolescent sau grup își alege o piesă din vitrină – un obiect care le stârnește curiozitatea, chiar și cu o etichetă minimală. Această alegere inițială le conferă un sentiment de ,,proprietate’’ asupra proiectului.

2. Faza de Documentare pornind de la informațiile primate de la specialiști și Colectare de Date (Smartphone-ul ca Instrument de Cercetare)

Adolescenții folosesc smartphone-urile pentru a fotografia piesa și eticheta. Apoi, se folosesc de inteligența artificială (AI) și de motoarele de căutare avansate pentru:

• Recunoaștere de imagine AI: Ei pot folosi aplicații precum Google Lens sau alte instrumente de AI pentru a identifica obiectul, a afla mai multe detalii despre stilul, perioada sau materialul din care este făcut.
• Cercetare online: Pe baza informațiilor inițiale de pe etichetă (datare, loc de descoperire), ei caută în bazele de date online ale muzeelor similare, în arhive digitale sau în enciclopedii. Astfel, eticheta simplă devine un punct de plecare, nu o destinație finală.

3. Faza de Interpretare și Creare a Poveștii (Creativitate Digitală)

 După ce au colectat informații, adolescenții trec la crearea propriilor povești. Ei nu rescriu istoria, ci o interpretează cu ajutorul muzeografilor și o dau mai departe într-un format care le este familiar. Ei pot folosi:

• Videoclipuri scurte (Rețele Sociale): Pot crea videoclipuri de 60 de secunde pe platforme precum TikTok sau Instagram Reels. Formatul ar putea fi „Trei lucruri pe care nu le știai despre… acest obiect din muzeu”, folosind o abordare personală și interactivă.
• Storytelling digital: Folosesc aplicații de editare video și foto pentru a suprapune imagini și animații, pentru a adăuga muzică și efecte vizuale. De exemplu, ar putea crea o poveste animată despre o statuetă, imaginându-și viața omului care a creat-o.
• Podcast-uri scurte: Pot înregistra un episod scurt de podcast (3-5 minute) în care povestesc despre piesa aleasă și de ce a devenit importantă pentru ei.

4. Faza de Prezentare și Diseminare (Comunitatea Online și Offline)

La finalul programului, adolescenții își prezintă creațiile. Acest lucru se poate face:

• Într-un spațiu dedicat în muzeu: Se poate organiza un eveniment în care videoclipurile și podcasturile sunt proiectate pe un ecran, transformând o zonă „moartă” a muzeului într-un spațiu de prezentare interactiv. (vernisaj în luna iunie înainte de vacanță)
• Online: Creațiile pot fi publicate pe un cont dedicat de pe rețele sociale al muzeului, cu permisiunea lor. Astfel, ei contribuie direct la modernizarea și promovarea muzeului, atrăgând un public nou, de vârsta lor.

Acest program transformă un muzeu perceput ca „static” într-un spațiu dinamic. Adolescenții nu sunt doar vizitatori, ci devin curatori digitali, co-creatori de conținut și promotori ai patrimoniului cultural. Oferim astfel o abordare inedită a activității de educație muzeală și a interacțiunii adolescenți-muzeu ca sursă de inspirație.

Echipa MNIT:

• Roman Cristian – muzeograf
• Man Sanda – muzeograf

Coordonatori ai proiectului PoveȘTIM școli partenere:

• Colegiului Național „Gheorghe Șincai” Cluj-Napoca – prof. Cecilia Johrend
• Colegiul Tehnic „Ana Aslan” – prof. Răzvan Frîncu
• Colegiu Național ,,George Barițiu” – prof. Andrei Dădălău
• Liceul Teoretic ,,Mihai Eminescu” – prof. Rares Gherasim și Miguel Moreno
• Colegiul Tehnic Energetic – prof. Oana Nan
• Liceul de Informatică „Tiberiu Popoviciu” – prof. Cătălina Țogorean
• Colegiul Național „Gheorghe Șincai” – prof. Cecilia Johrend