Perioada expoziției: 10 ianuarie – 10 februarie 2023

Instalația 10×10, Bulevardul Eroilor

Din intimitatea interioarelor de altădatăeste o expoziție outdoor marca MNIT, care urmărește să familiarizeze publicul cu cele mai frumoase piese din colecția de mobilier a Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei.Printre comorile culturale deținute de MNIT, colecția de mobilier deține un loc aparte, bine conturat. Piesele din această colecție ilustrează cele mai importante curente artistice din istoria ebenisticii europene: Renașterea, barocul, rococo-ul, neoclasicismul, stilurile Empire, Louis Philippe, Biedermeier sau stilul victorian.

Sub raport cronologic, piesele de mobilier din colecția muzeului de istorie clujean sunt dispuse pe intervalul secolelor XVI-XX. În ceea ce privește proveniența acestora, se poate aprecia că majoritatea aparțin spațiului cultural al Europei Centrale. Fie că au fost realizate în atelierele unor meșteri locali, fie că au fost comandate în centre de producție prestigioase din Ungaria, Austria sau Germania, ele pun în evidență gusturile, canoanele artistice și, în ultimă instanță, identitatea culturală comună a unei arii de civilizație care se întinde din Alpi până în Munții Carpați. O anumită sobrietate a formelor, un funcționalism mai accentuat, adaptările „provinciale”, mai modeste, ale unor motive consacrate – reprezintă notele caracteristice ale mobilierului care a dat formă interioarelor locuite cândva de strămoșii noștri ardeleni.

Curator: Mitu Melinda

Design: Török Károly

4 iunie 2022, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei

Cu ocazia Zilei Tratatului de la Trianon (4 iunie), la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei s-a deschis o expoziție în care au fost expuse documente din timpul Conferinței de pace de la Paris care au aparținut lui Alexandru Vaida-Voevod, în calitate de delegat plenipotențiar al României (legitimația oficială, carnetul de membru în Loja masonică, scrisori, cărți poștale, hărți). De asemenea, publicul a putut să vadă și o ruletă folosită la trasarea graniței dintre România și Ungaria care a aparținut lui Dumitru Melinescu, unul din numeroșii experți care au fixat pe teren acest traseu în conformitate cu prevederile Tratatului de la Trianon.

Tratatul de pace de la Trianon a fost semnat între Puterile Aliate și Asociate și Ungaria, unul din statele succesorale ale fostei Monarhii dualiste. Completând Tratatul de pace cu Austria din 10 septembrie 1919, noul document a sancționat definitiv dezagregarea Monarhiei petrecută de facto încă de la sfârșitul Primului Război Mondial.

august 2022, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei

În luna august au fost expuse două fragmente ale unui covor anatolian din secolul al XVII-lea, din patrimoniul muzeului de istorie clujean, precum și o copie întregită a acestuia. Replica a fost confecționată recent la Sultanhanı (Republica Turcia) și a fost primită de muzeul clujean ca donație din partea domnului Ștefan (Stefano) Ionescu, un reputat specialist în covoare orientale, stabilit la Roma.

Cele două fragmente originale constituie un covor de rugăciune din prima jumătate a secolului al XVII-lea, provenind din Anatolia de Vest și făcând parte din grupa covoarelor așa-zise „de Transilvania”, denumire convențională ce a fost adoptată la începutul secolului XX, tocmai datorită prezenței masive a acestui gen de covoare în Transilvania. Fragmentele care au fost expuse în cadrul miniexpoziției au fost achiziționate de fostul Muzeu Național Ardelean din Cluj la începutul secolului al XX-lea. După toate probabilitățile acestea au făcut parte din patrimoniul unei biserici reformate din Transilvania.

În realizarea replicii au fost folosite fotografii de calitate din fototeca MNIT ce au fost întregite cu motive preluate de la covoare similare, în urma unui studiu aprofundat. Toate acestea au permis realizarea unui desen nod-cu-nod efectuat de către Ana Jankar, studentă la Facultatea de Arhitectură din Sorrento (Italia), care a urmat cursul de design al covoarelor din cadrul programului Building Beauty, susținut în orașul respectiv de specialistul american Christopher Andrews.

Replica propriu-zisă a covorului a fost confecționată la Sultanhanı (o localitate între Aksaray și Konya, Turcia), în atelierul familiei Solak. Datorită densității nodurilor (în cazul de față cu 2500 noduri/decimetru) țesutul propriu-zis a durat 5 luni, fiind efectuat de către Hanife Solak. În cadrul procesului s-a folosit lână toarsă manual de femei din satul respectiv, în culori naturale și folosind tehnica tradițională a covoarelor înnodate turcești.

Mulțumim și pe această cale domnului Șefan Ionescu pentru donația sa generoasă și valoroasă.