15 iulie-23 august 2024
După sondajele arheologice din 1954, 2015–2017 și 2022, în anul 2023 au început cercetările arheologice sistematice în tell–ul de epoca bronzului și mănăstirea medievală de la Sântion–Movila Mănăstirii/Kolostordomb. Colectivul de cercetare este format din specialiști de la Muzeul Țării Crișurilor din Oradea, Institutul de Arheologie și Istoria Artei din Cluj-Napoca, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca și Universitatea din Oradea. Între anii 2015–2017, 2022 și 2023 au fost cercetate 45 de contexte arheologice aparținând epocii bronzului, datate absolut între 1892–1631 cal BC 2σ (95.4 %) și caracteristice stilului ceramic Otomani, un mormânt în nișă cefalică și urmele unor fundații ale mănăstirii aflată în partea sudică a sitului. Cercetările arheologice au confirmat că mănăstirea a avut în zona cercetată de noi cel puțin două faze majore de construcție și probabil a trecut și prin alte câteva reamenajări. Conform izvoarelor scrise lăcașul monastic de familie a fost ridicat înainte de anul 1215, iar existența sa a continuat pe parcursul întregului ev mediu, până la dispariția sa la finele secolului al XVI–lea. Cercetarea din acest an a vizat partea centrală a mănăstirii, acolo unde investigațiile georadar au indicat o serie de anomalii. În cursul săpăturii au ieșit la iveală urmele mai multor fundații de piatră și cărămidă ale mănăstirii. Lângă și sub aceste ziduri a fost documentate 11 morminte medievale, într-un mormânt fiind descoperită o monedă emisă de regele Ungariei Andrei I (1046–1060). Săpăturile s-au oprit pe nivelurile de epoca bronzului, care urmează a fi cercetate în campania 2025.
