CAMPANIA ARHEOLOGICĂ CASTRUL AUXILIAR DE LA BOLOGA
7-23 octombrie 2024
Campanie de săpături la clădirea pretoriului. Situl arheologic e situat în comuna Poieni, jud. Cluj.
- Published in ARHEOLOGIE
CERCETĂRI ARHEOLOGICE SISTEMATICE SÂNTION – MOVILA MĂNĂSTIRII,(com. Borș, Jud. Bihor)
15 iulie-23 august 2024
După sondajele arheologice din 1954, 2015–2017 și 2022, în anul 2023 au început cercetările arheologice sistematice în tell–ul de epoca bronzului și mănăstirea medievală de la Sântion–Movila Mănăstirii/Kolostordomb. Colectivul de cercetare este format din specialiști de la Muzeul Țării Crișurilor din Oradea, Institutul de Arheologie și Istoria Artei din Cluj-Napoca, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca și Universitatea din Oradea. Între anii 2015–2017, 2022 și 2023 au fost cercetate 45 de contexte arheologice aparținând epocii bronzului, datate absolut între 1892–1631 cal BC 2σ (95.4 %) și caracteristice stilului ceramic Otomani, un mormânt în nișă cefalică și urmele unor fundații ale mănăstirii aflată în partea sudică a sitului. Cercetările arheologice au confirmat că mănăstirea a avut în zona cercetată de noi cel puțin două faze majore de construcție și probabil a trecut și prin alte câteva reamenajări. Conform izvoarelor scrise lăcașul monastic de familie a fost ridicat înainte de anul 1215, iar existența sa a continuat pe parcursul întregului ev mediu, până la dispariția sa la finele secolului al XVI–lea. Cercetarea din acest an a vizat partea centrală a mănăstirii, acolo unde investigațiile georadar au indicat o serie de anomalii. În cursul săpăturii au ieșit la iveală urmele mai multor fundații de piatră și cărămidă ale mănăstirii. Lângă și sub aceste ziduri a fost documentate 11 morminte medievale, într-un mormânt fiind descoperită o monedă emisă de regele Ungariei Andrei I (1046–1060). Săpăturile s-au oprit pe nivelurile de epoca bronzului, care urmează a fi cercetate în campania 2025.
- Published in ARHEOLOGIE
CAMPANIE DE CERCETĂRI ARHEOLOGICE – ULPIA TRAIANA SARMIZEGETUSA
19-30 august 2024
Campanie de cercetări arheologice – Ulpia Traiana Sarmizegetusa (poarta de intrare în for – Propylon / palatul procuratorului financiar – Domus procuratoris / zona intrare în situl arheologic de la Sarmizegetusa)
- Published in ARHEOLOGIE
SĂPĂTURĂ PREVENTIVĂ DESFĂȘURATĂ ÎN PARCUL I.L. CARAGIALE DIN CLUJ-NAPOCA, PRILEJUITĂ DE REABILITAREA PARCULUI
până la 30 august 2024
În urma lucrărilor de reabilitare ce privesc zonele Parcului I.L Caragiale și străzile din vecinătatea sa au fost cercetate și mai multe zone din punct de vedere arheologic. În urma investigațiilor demarate începând cu luna ianuarie 2024 au fost dezvelite mai multe zidării istorice aparținând epocilor romana, medievală și modernă.
Pentru epocă romană, pe lângă materialul ceramic și fragmentele arhitectonice reutilizate, putem menționa că a fost descoperită parțial o clădire de dimensiuni mari și zidul de incintă cu parte din elevație într-un punct. Zidul medieval se suprapune peste cel roman, însă notabilă este si descoperirea parțială a unei porți pe latura nordică menționată documentar în secolul al XV-lea, însă la momentul descoperirii au fost constatate și refaceri mai târzii. Pentru epoca modernă în principal putem aminti descoperirea parțială a zidurilor unei berării și a unei școli de corecție ce se aflau în zona parcului în secolul al XIX-lea. Ultimele sunt atestate documentar și apar și în fotografiile vremii. Porțiuni din zidurile roman și medieval, dată fiind starea foarte bună de conservare, vor fi restaurate și puse în valoare istorico-arheologică în cadrul parcului, ele putând fi vizitate de către publicul interesat.
Responsabil științific șantier dr. George Cupcea, în colaborare cu dr. Cosmin Onofrei și dr. Viorica Rusu-Bolindeț (MNIT), dr. Sorin Cociș (Institutul de Arheologie și Istoria Artei, Filiala Academiei, Cluj-Napoca), dr. Radu Lupescu (Universitatea Sapietia, Cluj-Napoca), Todika Raul, Necșe Karina, Csaba Danél. Beneficiar: Primăria municipiului Cluj-Napoca, executant: firma de construcții SC NordConForest SA. Pentru informații suplimentare vezi:https://www.rfi.fr/ro/rom%C3%A2nia/20240313-zid-din-perioada-imperiului-roman-descoperit-la-cluj-napoca
- Published in ARHEOLOGIE
CAMPANIA ARHEOLOGICĂ CETĂȚILE DACICE DIN MUNȚII ORĂȘTIEI
iunie – septembrie 2024
În această perioadă au fost făcute cercetări arheologice sistematice la Grădiștea de Munte – Sarmizegetusa Regia, Luncani – Piatra Roșie și Costești-Cetățuie.
La Sarmizegetusa Regia au continuat săpăturile pe terasa a IX-a, din componența sanctuarului, fiind descoperite vestigii ale diferitelor construcții ridicate aici în antichitatea dacică (templul de tipul aliniamentelor, zidul de susținere, structuri cu rol de delimitare etc.).
La Piatra Roșie, cercetările au vizat platoul fortificației, pentru a documenta templul și clădirea k-o, identificate încă din cursul săpăturilor coordonate de Constantin Daicoviciu, în anul 1949.
La Costești-Cetățuie, reluarea săpăturilor a avut un rezultat remarcabil, pe una dintre terasele sud-estice ale dealului fiind descoperite bazele de calcare ale unui edificiu de cult necunoscut până în prezent.
Cercetările au fost finanțate de Ministerul Culturii și de Consiliul Județean Hunedoara, iar echipa a fost compusă din arheologi şi studenţi ai Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei, Universităţii Babeş-Bolyai, Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane, Muzeului Judeţean Mureş, Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan”.
- Published in ARHEOLOGIE
CAMPANIA ARHEOLOGICĂ COVASNA – CETATEA ZÂNELOR
august-octombrie 2024
Situl arheologic Covasna – Cetatea Zânelor este situat la periferia orașului Covasna, pe Dealul Cetății. Cele mai numeroase descoperiri din sit aparțin epocii Regatului Dac (o cetate fortificată cu ziduri din piatră, lut și lemn, organizată pe cel puțin patru terase), dar s-au descoperit și materiale datate în epoca bronzului sau în Evul Mediu. Campania 2024 s-a desfășurat atât în interiorul zonei fortificate, pe Terasa a II-a, cât și în exteriorul acesteia, pe șaua de legătură a Dealului Cetății cu culmile învecinate, pe unde trecea probabil drumul antic de acces.
Pe Terasa a II, în apropierea zidului și a bastionului de aici au fost identificate în campaniile anterioare două edificii dacice cu acoperișul susținut de stâlpi din lemn dispuși pe trei sau patru șiruri. Nici unul dintre aceste edificii nu a fost conturat în întregime, ca urmare funcționalitatea lor rămâne deocamdată incertă. Cele două edificii ar putea fi temple, de tipul celor cu aliniamente de coloane, dar nu poate fi exclusă și o altă funcționalitate, civilă sau militară. În 2024 s-a cercetat în special zona vestică a Edificiului II în încercarea de a stabili limita acestuia, ceea ce s-a și reușit. Edificiul era delimitat aici de o vână de stâncă nativă, vizibilă probabil și în antichitate, la vest de aceasta nefiind identificate urme de stâlpi. Ca urmare, până în prezent Edificiului II a fost delimitat pe trei laturi, spre sud (zidul Terasei II), est (stâncă) și vest (stâncă). Cercetările vor continua în campaniile următoare spre nord, pentru a stabili limita edificiului și aici. Dat fiind faptul că s-a săpat mai ales în fundația edificiului s-au găsit puține materiale, în special fragmente ceramice.
Pe traseul posibilului drum de acces în cetate s-a deschis în anul 2023 un nou sector de cercetare, unde au continuat săpăturile și în 2024. Până în prezent nu s-a identificat vreun complex sigur antic și nu s-au descoperit materiale arheologice, dar cercetarea este abia la început.
- Published in ARHEOLOGIE
ÎNTÂLNIREA GRUPULUI DE LUCRU CultHerit LA CLUJ
În luna iunie a avut loc la Cluj prima întâlnire a Comitetului Director (SCOM), unde reprezentanții celor 8 parteneri din sectorul cultural #CHIM s-au întâlnit și au convenit asupra elementelor cheie ale proiectului.
Unul dintre obiectivele principale ale întâlnirii a fost constituirea oficială a Comitetului Director al proiectului.
Reprezentantul Partenerului Lider (IMM) a prezentat principalele caracteristici ale funcționării și organizării Comitetului Director (SCOM) și fiecare partener a nominalizat un membru în SCOM în numele organizației respective.
După aceea, partenerii s-au concentrat pe experiențele acumulate până acum în funcționarea grupurilor de actori interesaţi (key stakeholders’ group – KSG) și toți partenerii au prezentat la scurt timp KSG-ul în țara lor.
Adrian Lupaş şi Mihai Bucurean, în calitate de reprezentanti ai AJOFM Bihor, au oferit o prezentare generală a activității 1.2 Analiza transnațională a practicilor de angajare care include o prezentare generală a realizărilor, o prezentare a celor mai importante provocări și o schiță preliminară a rezultatelor.
Thomas Philipp, reprezentantul KUPF, a prezentat o Introducere la Activitatea 1.3. Modelul de angajare aspirațional transnațional. Thomas a prezentat principalele sarcini legate de definirea modelului de angajare, prezentarea fiind urmată de o sesiune cu un format de atelier, workshop la care au participat activ toți partenerii.
În a doua zi a întâlnirii de proiect, partenerii au fost rugați să se concentreze pe pregătirea primelor rapoarte de progres și împreună au discutat despre managementul proiectului concentrându-se pe livrabilele și rezultatele planificate și au discutat despre următoarele sarcini legate de implementarea activităților.
După aceea, Marija Jurkić Flis, reprezentantul MUO și coordonatorul activităților de comunicare a prezentat cele mai recente evoluții legate de comunicare, pagina web a proiectului și de ce contează implicarea în social media. Ea a împărtășit, de asemenea, câteva sfaturi și idei cu partenerii despre prezenţa pe rețelele sociale, ceea ce va fi, de asemenea, important pentru succesul viitor al proiectului.
Întâlnirea s-a încheiat cu concluzii, iar partenerii au convenit ca următoarea întâlnire să fie organizată în octombrie la Belgrad.
Acest proiect este susținut de Programul Interreg Regiunea Dunării, cofinanțat de Uniunea Europeană
Credit foto: IMM, Zoltàn Szalontai
Parteneri în proiect:
Iparművészeti Múzeum MAK – Museum of Applied Arts KUPF OÖ
AJOFM Bihor Republički zavod za zaštitu spomenika kulture Beograd
Međuopštinski zavod za zaštitu spomenika kulture Subotica Uměleckoprůmyslové museum v Praze Републички завод за заштиту културно-историјског и природног насљеђа
Raziskovalno Izobraževalno Središče Dvorec Rakičan
Institutul Național al Patrimoniului Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei
Trade Union of Employees in Cultural Institutions, Belgrade, Serbia
Disparitățile de pe piaţa muncii din sectorul patrimoniului se datorează mai multor cauze. Atractivitatea unei cariere în sectorul patrimoniului cultural a scăzut în ultimele decenii, cauzele principale fiind salarizarea redusă și lipsa unor practici inovatoare de angajare care să contrabalanseze recompensa financiară modestă. De asemenea, tinerii absolvenți ai unor universități de profil nu sunt pregătiți în concordanță cu oferta de pe piața muncii, potențialii angajatori fiind astfel nevoiți să aplice practici ce se reflectă din statutul juridic special al angajaților și al tipului de muncă din sectorul patrimoniului cultural.
Astfel, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei este implicat în proiectul CultHeRit – Identificarea soluțiilor pentru disparități ale pieței muncii din sectorul patrimoniului cultural în regiunea Dunării prin îmbunătățirea accesibilității pentru tineri profesioniști, în cadrul unui parteneriat dintre 13 instituții și organizații din 8 țări, coordonate de Muzeul de Arte Aplicate din Ungaria [IMM] – lider de proiect și de următorii parteneri: Muzeul de Arte Aplicate [MAK] și Platforma Culturală a Austriei de Sus [KUPF] – Austria; Institutul Național al Patrimoniului [INP], Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei [MNIT] și Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Bihor [AJOFMBH] – România; Institutul Republican pentru Protejarea Monumentelor Culturale [RIPCM], Institutul Intermunicipal Subotica pentru Protejarea Monumentelor Istorice [IPCMS] și Sindicatul angajaților din instituțiile culturale [SKS] – Serbia; Muzeul de Arte Decorative [UPM] – Cehia; Institutul pentru Protejarea Patrimoniului Cultural-Istoric și Natural [IPC] – Bosnia și Herțegovina; Muzeul de Arte și Meșteșuguri [MUO] – Croația; Centrul de Cercetare și Educație „Mansion Rakičan” [RIS] – Slovenia. Pe parcursul a 30 de luni (01.01.2024 – 30.06.2026), partenerii îşi propun să optimizeze piața muncii prin inducerea unor schimbări pozitive în practicile de angajare aplicate în prezent în sectorul patrimoniului cultural. Acest lucru se va realiza prin definirea și aplicarea unui model de angajare în instituțiile de patrimoniu cultural din țările participante din regiunea Dunării. Prin creșterea accesului la sectorul patrimoniului cultural pentru tinerii profesioniști, proiectul CultHeRit va contribui la încetinirea și inversarea migrației tinerilor cu studii superioare și la reținerea forței de muncă calificate în instituțiile vizate, sporind în același timp diversificarea forței de muncă sectoriale.
Obiectivul proiectului va fi îndeplinit printr-o serie de activități specifice:
- Realizarea analizei transnaționale a practicilor de angajare în institutele și muzeele din sectorul patrimoniului cultural în regiunea Dunării;
- Definirea modelului general de angajare a tinerilor profesioniști la nivelul parteneriatului;
- Aplicarea modelului prin angajarea unui tânăr profesionist timp de 1 an în 10 instituții parte din consorțiul proiectului;
- Evaluarea și îmbunătățirea modelului aplicat din trei perspective: a tânărului profesionist, a angajatorului și a experților externi;
- Optimizarea modelului general de angajare a tinerilor profesioniști pentru a fi utilizat ulterior la nivel regional;
- Elaborarea Studiului transnațional privind accesul la locuri de muncă și situația angajărilor în institutele și muzeele din sectorul patrimoniului cultural;
- Elaborarea Strategiei transnaționale privind îmbunătățirea accesului la locuri de muncă și a situației angajărilor în institutele și muzeele din sectorul patrimoniului cultural;
- Derularea unei campanii de vizibilitate și advocacy.
Printre subiectele abordate în cadrul întâlnirilor grupului de lucru se vor afla: statutul juridic și condițiile de angajare, egalitatea de gen, accesul la locuri de muncă pentru persoanele cu dizabilități și grupuri defavorizate, fezabilitatea soluțiilor identificate la nivel de parteneriat în context național etc. Membrii grupului de lucru vor contribui la definirea unui model de angajare general și dezirabil, la elaborarea unor recomandări în timpul testării modelului de angajare, la adaptarea și modificarea acestuia pentru a aduce o contribuție reală la îmbunătățirea situației ocupării forței de muncă din sectorul patrimoniului, cât și la elaborarea de analize și colectarea de date.
Prima etapă a proiectului este dedicată elaborării analizei transnaționale a practicilor de angajare prin furnizarea și colectarea de date pe baza metodologiei dezvoltată în cadrul consorțiului, care va viza analiza condițiilor actuale și a dinamicii de pe piața muncii din sectorul patrimoniului. MNIT, în colaborare cu Institutul Naţional al Patrimoniului, va colecta date privind practicile locale de angajare pentru a analiza programele universitare relevante, precum și așteptările studenților privind angajarea în sectorul patrimoniului cultural.
Alături de toți ceilalți parteneri, muzeul nostru va identifica soluții dezirabile și în același timp viabile pe scară largă pentru recrutarea, angajarea și păstrarea tinerilor profesioniști în sector, contribuind astfel la definirea unui model general de angajare a acestora, aplicabil la nivelul tuturor țărilor implicate în proiect.
După adaptarea la reglementările naționale, partenerii vor testa aplicabilitatea modelului prin angajarea timp de 1 an a unui proaspăt absolvent în unul din domeniile aflate în deficit de personal, care va lucra sub îndrumarea unui mentor.
Prin experienţa acestei etape, MNIT va contribui la definitivarea modelului de angajare și va transfera elemente ale acestuia în practicile interne din domeniul resurselor umane.
În cele din urmă, proiectul CultHeRit se străduiește să se asigure că sectorul patrimoniului cultural devine și rămâne un loc de muncă atractiv, care oferă o carieră ce vizează dezvoltarea profesională a tinerilor angajați, și își propune să contribuie la reținerea forței de muncă calificate, sporind în același timp diversitatea ocupațională și de vârstă în sector.
Proiectul CultHeRit – Identificarea soluțiilor pentru disparități ale pieței muncii din sectorul patrimoniului cultural în regiunea Dunării prin îmbunătățirea accesibilității pentru tineri profesioniști este parte din Programul de Cooperare Transnaţională Dunărea, instrument de finanţare al Interreg ce urmăreşte îmbunătăţirea aplicării politicilor şi programelor de dezvoltare regională în zona Dunării. Proiectul va fi implementat în perioada ianuarie 2024 – iunie 2026 și are un buget total de € 2.043.590, din care € 1.634.872 finanțare nerambursabilă.
CERCETĂRI ÎN INCINTA CASTRULUI DE LA BOLOGA, 2023
Proiectul de restaurare al porții praetoria (de nord) a castrului de la Bologa, finanțat prin PNRR – Ruta castrelor, a prilejuit cercetări preventive pe incinta de nord, la mai bine de 4 decenii după cele realizate de N. Gudea, desfășurate în lunile iunie-iulie și octombrie.
Rezultatele au fost foarte interesante, fiindcă au fost scoase la iveală cel puțin două faze ale incintei. Prima, faza de lemn, prezenta un val de pământ pe coama căruia stătea o palisadă de lemn, și care avea în față două șanțuri în „V”. La suprafața valului au mai fost identificate și urmele unor structuri de lemn pe stâlpi, care puteau să fi făcut parte din instalațiile de poartă sau turn de poartă. Faza de piatră are deja un zid de incintă de piatră, lat de 1,40 m, și două șanțuri foarte late în față (de 5, respectiv 7 m). Tot în această etapă, poarta, cu cele două turnuri de piatră, va fi fost blocată, la un moment dat, pentru a restricționa circulația pe acest traseu.
Cercetările ne-au ajutat să înțelegem mai bine maniera de funcționare a incintei castrului și succesiunea stratigrafică a sitului în general.
- Published in ARHEOLOGIE
CERCETĂRI ARHEOLOGICE PREVENTIVE GILĂU, JUD. CLUJ
În perioada martie–iunie 2023 au fost reluate și finalizate cercetările arheologice în cadrul proiectului de reabilitare a Castelului Barcsay-Bánffy de la Gilău. Săpăturile din 2023 au afectat zona din fața aripii estice a castelului și au identificat elementele sistemului defensiv, precum și urmele unei clădiri.
În cadrul proiectului de reabilitare a Castelului Barcsay-Bánffy de la Gilău au fost continuate și finalizate săpăturile arheologice preventive inițiate în anii precedenți. Castelul este amplasat în imediata vecinătate a castrului auxiliar roman de cavalerie, în care a staționat ala Siliana. Prima menționare a cetății se datează din 1428, când aceasta a fost proprietatea episcopului Transilvaniei. Legat de clădirile din evul mediu dispunem doar de câteva date documentare sporadice, respectiv de câteva elemente arhitecturale renascentiste târzii. Mult mai bine documentată este epoca modernă timpurie, în primul rând reamenajările inițiate în 1639 de către principele György Rákóczi I. În urma acestora clădirile din curtea cetății medievale au fost demolate, iar cele noi construite au fost lipite de zidul de incintă, transformând astfel cetatea medievală într-un castel patrulater cu patru aripi și cu câte un turn în cele patru colțuri. Castelul a fost înconjurat de un șanț lat de apărare. După această perioadă de înflorire, în timpul răscoalei conduse de Francisc Rákóczi al II-lea castelul, aflat la vremea aceea în proprietatea familiei Bánffy, a fost asediat de mai multe ori și apoi lăsat în paragină. Ultima reconstruire a avut loc în secolul al XIX-lea, când a fost astupat și șanțul de apărare.
Cercetările în primăvara–vara anului 2023 s-au desfășurat la est de castel. În fața turnului nord-estic și cel sud-estic a fost surprins șanțul de apărare și zidul de contraescarpă al acestuia care a înconjurat castelul, fiind identificat în mai multe puncte pe parcursul cercetărilor anterioare. În fața șanțului mare a fost descoperit în ambele puncte menționate încă un șanț de dimensiuni mai mici, paralel cu acesta. La aprox. 30 m est de la aripa estică a castelului a fost identificat colțul unei clădiri cu ziduri din piatră, probabil din epoca medievală târzie – modernă timpurie. Clarificarea cronologiei și a funcționalității acesteia necesită cercetări suplimentare în viitor.
- Published in ARHEOLOGIE
