MNIT la Festivalul Cărții pentru Copii
În perioada 14-16 septembrie 2024, la Centrul de Cultură Urbană „Casino” are loc Festivalul Cărții pentru Copii, organizat de Biblioteca Județeană „Octavian Goga”. Anul acesta, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei este unul din parteneri. Prin urmare ne întâlnim în data de 16 septembrie, la ora 11 să intrăm împreună, prin intermediul poveștilor, a istoriilor și a jocului, în fascinantul Tărâm al Poveștilor despre Egiptul Antic.
*Atelierul „Piramida – drumul către Soare” este aferent expoziției „Zei și Muritori în Egiptul Antic” aflată în prezent la sediul MNIT (etajul II).

GHIDAJE GRATUITE ÎN LAPIDARIUL MEDIEVAL ȘI PREMODERN
În cadrul Zilelor Culturale Maghiare din Cluj, colega noastră Melinda Mihály va oferi ghidaje gratuite în cadrul Lapidariului medieval și premodern, conform următorului program:
- Marți, 20 august a.c., între orele 10.00 – 11.00, ghidaj în limba maghiară.
- Miercuri, 21 august a.c., între orele 10.00 – 11.00 ghidaj în limba română.
- Joi, 22 august a.c., între orele 10.00 – 11.00 ghidaj în limba română.
- Vineri, 23 august a.c., între orele 10.00 – 11.00 ghidaj în limba maghiară.
Costul biletului de intrare, conform tarifelor MNIT: https://mnit.ro/-/program-si-tarife/

Bunul cultural serial „Frontierele Imperiului Roman-Dacia” (FRE-Dacia) a fost înscris pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO
Comunicat de presă:
Cluj-Napoca, 7 August 2024: În data de 27 iulie a avut loc cea de-a 46 întâlnire a Comitetului Patrimoniului Mondial la New Delhi, India, unde a fost adoptată decizia favorabilă de înscriere a dosarului „Frontierele Imperiului Roman – Dacia” pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO: https://whc.unesco.org/en/list/1718. „Prin această decizie se recunoaște valoarea universală excepţională şi importanţa istorico-culturală a limesului provinciei romane Dacia pentru întreaga umanitate.” afirmă Dr. Felix Marcu, Manager al Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei (MNIT).
Termenul de „limes” se referă la o frontieră fortificată, adesea compusă din elemente numeroase şi diverse, precum turnuri de supraveghere, tabere militare mai mari, de tip castru, sau mai mici, de tip burgus, precum şi fortificaţii liniare de pământ. Monumentul serial FRE-Dacia înglobează 277 de astfel de componente, multe fiind tratate grupat, astfel că numărul real al siturilor înscrise este mult mai mare.
Cel mai mare segment al Frontierelor Imperiului Roman, cu o lungime de aproximativ 1500 km, FRE-Dacia se alătură, astfel, altor segmente de limes deja intrate în patrimoniul UNESCO, precum cele din Marea Britanie (1987, 2008), Germania (2005, 2021), Olanda (2021), Austria (2021) şi Slovacia (2021), contribuind la reprezentarea schimbului de valori umane și culturale la apogeul Imperiului Roman, fiind o reprezentare fizică a politicii imperiale de expansiune, precum şi a adaptabilităţii romanilor la topografia locală.
Dosarul FRE-Dacia este rezultatul unei munci de peste un secol, incluzând cercetări arheologice, prelucrare de material şi sistematizarea informației. În ultimii 10 ani, cu sprijinul Ministerului Culturii, prin Programul Național „Limes”, s-au realizat activitățile necesare pentru finalizarea dosarului. Dosarul de nominalizare a fost depus la Paris în 2023, prin eforturile susținute ale MNIT şi Institutului Naţional al Patrimoniul, care împreună au coordonat o echipă multidisciplinară formată și din alți specialişti de la: Muzeul Național de Istorie a României, Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia, Muzeul Național al Banatului din Timișoara, Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță din Caransebeș, Muzeul Județean de Istorie și Artă din Zalău, Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud, Muzeul Județean Mureș, Muzeul Județean Vâlcea, Muzeul Județean Olt, Muzeul Olteniei, Muzeul Județean Argeș, Universitatea Babeș-Bolyai, Universitatea din București și Academia Română, prin filialele sale de la Cluj-Napoca și București. Esențială a fost și colaborarea cu direcțiile județene pentru culturǎ şi autoritățile județene și locale din 16 județe.
În momentul de faţă, MNIT lucrează la o Strategie de Cercetare şi, în colaborare cu reprezentanții Institutului Național al Patrimoniului, la un Plan de Management și la un Cadru de Interpretare a siturilor nominalizate, cu scopul de a le proteja şi pune în valoare pentru publicul larg.
Pentru mai multe detalii:
Adrian B. Gog, Reprezentant PR
adrian.gog@prandmore.ro, 0757355675






- Published in NOUTĂȚI, NOUTĂȚI, Uncategorized
Ultimele zile ale expoziției „GRECII DE PESTE MĂRI. VASE CU FIGURI ROȘII DIN ETRURIA ȘI MAGNA GRECIA”
Duminică, 11 august (a.c.), este ultima zi în care se mai poate vizita expoziția „GRECII DE PESTE MĂRI. VASE CU FIGURI ROȘII DIN ETRURIA ȘI MAGNA GRECIA”. Vă invităm să profitați de ultimele zile și să admirați măiestria atelierelor ceramice din Etruria și din Magna Grecia (sudul Italiei), din secolele V – IV î. Chr., prin intermediul unor exponate de excepție.
Nu ratați șansa de a vă bucura de aceste capodopere istorice.
Mai multe detalii despre expoziție: https://bit.ly/46l89Wp
Vă așteptăm la muzeu! ![]()
ORAR: marți-duminică, 10.00-18.00

Sâmbătă, 20 iulie 2024: Ziua porţilor deschise în situl arheologic Costeşti – Cetăţuie
Sâmbătă, 20 iulie 2024, vă invităm începând cu orele 10.00 la Ziua porţilor deschise în situl arheologic Costeşti – Cetăţuie pentru a marca 100 de ani de la începerea cercetărilor arheologice sistematice în Munţii Orăştiei.
Evenimentul este organizat în cadrul Şcolii de vară ArheoArhitectura, Cetăţile Dacice din Munţii Orăştiei, ediţia a IV-a.

CLUJ UNDERGROUNDS – expoziție virtuală
CLUJ UNDERGROUNDS
Pentru a celebra Zilele Europene ale Arheologiei din 14, 15 și 16 iunie 2024, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei vă invită la CLUJ UNDERGROUNDS – o expoziție virtuală din seria Arheologia de acasă.
Această galerie prezintă rezultatele cercetărilor arheologice desfășurate în Cluj-Napoca de către specialiștii Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei, în ultimul deceniu și jumătate.
Istoria multi-milenară a așezării este ilustrată începând din preistorie, evidențiindu-se prin descoperirea unui mormânt neolitic unic. Perioada romană a orașului Napoca este reprezentată printr-un număr impresionant de clădiri private și publice, rețele de drumuri și fragmente din incinta de vest și sud, unele suprapuse de structuri medievale.
Evul Mediu este bine documentat prin descoperirile diverse și este vizibil în mai multe locații, printre care se remarcă biserica Sfântul Mihail cu fazele ei timpurii și cimitirul adiacent.
Epoca modernă este reflectată printr-o serie de structuri care au contribuit la dezvoltarea orașului în forma sa actuală.
Patrimoniul arheologic al Clujului este extrem de bogat și variat, constituind un bun public al întregii comunități. Responsabilitatea noastră este de a cerceta, proteja și valorifica acest patrimoniu, deoarece el reprezintă o parte esențială a moștenirii noastre culturale.
© MNIT
- Published in ARHEOLOGIA DE ACASĂ, NOUTĂȚI, NOUTĂȚI
FRONTIERELE IMPERIULUI ROMAN. DACIA. ÎNSCRIEREA SITULUI PE LISTA PATRIMONIULUI MONDIAL
Cu bucurie și satisfacție împărtășim publicului nostru cele mai proaspete informații legate de dosarul „Frontierele Imperiului Roman. Dacia”. ICOMOS și Secretariatul Comitetului pentru Patrimoniul Mondial au supus atenției Comitetului Patrimoniului Mondial înscrierea sitului pe Lista Patrimoniului Mondial.
https://whc.unesco.org/archive/2024/whc24-46com-8B-en.pdf
Realizarea este remarcabilă, iar Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei a contribuit fundamental, prin echipa de specialiști implicați, încă din urmă cu un deceniu, la realizarea, depunerea și susținerea acestui dosar uriaș.
Astfel, cele 277 situri componente ale monumentului au devenit mai mult decât părți ale patrimoniului național al României, aparținând întregii umanități. Ministerul Culturii a inițiat și finanțat, începând cu anul 2014, Programul Național Limes, un proiect de țară al cărui scop este atins în cea mai mare parte astăzi.
Felicitări și celorlalte instituții responsabile în cadrul Programului Național Limes: Institutul Național al Patrimoniului, Muzeul Național de Istorie a României, Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni și tuturor celorlalte instituții de profil din țară, care au crezut în acest proiect și au contribuit activ la desăvârșirea sa: Muzeul Național al Banatului, Timișoara, Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță, Caransebeș, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, Muzeul Județean de Istorie și Artă, Zalău, Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud, Muzeul Județean Mureș, Muzeul Județean Vâlcea, Muzeul Județean Olt, Muzeul Olteniei, Muzeul Județean Argeș, Universitatea Babeș-Bolyai, Universitatea din București și Academia Română, prin filialele sale de la Cluj-Napoca și București.
AM REVENIT LA MUZEU
Anul trecut a fost prima vizită într-un muzeu pentru tinerii cu dizabilități de la Centrul de zi Providența și nu prea știau ei la ce să se aștepte, dar anul acesta au revenit cu entuziasm. Se pare că am instituit o tradiție, pentru că la final ne-au spus: „Abia așteptăm să vă vizităm din nou!”
Pentru ca ei să se bucure de această a doua experiență, am adaptat activitățile din programul de educație muzeală și vizita în expoziția „Grecii de peste mări. Ceramică cu figuri din Etruria și Magna Grecia”.
S-au dovedit a fi un public receptiv și încântat de frumusețea exponatelor! Dovada e chiar în imaginile de mai jos!








- Published in EDUCAȚIE MUZEALĂ, NOUTĂȚI, NOUTĂȚI

Disparitățile de pe piaţa muncii din sectorul patrimoniului se datorează mai multor cauze. Atractivitatea unei cariere în sectorul patrimoniului cultural a scăzut în ultimele decenii, cauzele principale fiind salarizarea redusă și lipsa unor practici inovatoare de angajare care să contrabalanseze recompensa financiară modestă. De asemenea, tinerii absolvenți ai unor universități de profil nu sunt pregătiți în concordanță cu oferta de pe piața muncii, potențialii angajatori fiind astfel nevoiți să aplice practici ce se reflectă din statutul juridic special al angajaților și al tipului de muncă din sectorul patrimoniului cultural.
Astfel, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei este implicat în proiectul CultHeRit – Identificarea soluțiilor pentru disparități ale pieței muncii din sectorul patrimoniului cultural în regiunea Dunării prin îmbunătățirea accesibilității pentru tineri profesioniști, în cadrul unui parteneriat dintre 13 instituții și organizații din 8 țări, coordonate de Muzeul de Arte Aplicate din Ungaria [IMM] – lider de proiect și de următorii parteneri: Muzeul de Arte Aplicate [MAK] și Platforma Culturală a Austriei de Sus [KUPF] – Austria; Institutul Național al Patrimoniului [INP], Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei [MNIT] și Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Bihor [AJOFMBH] – România; Institutul Republican pentru Protejarea Monumentelor Culturale [RIPCM], Institutul Intermunicipal Subotica pentru Protejarea Monumentelor Istorice [IPCMS] și Sindicatul angajaților din instituțiile culturale [SKS] – Serbia; Muzeul de Arte Decorative [UPM] – Cehia; Institutul pentru Protejarea Patrimoniului Cultural-Istoric și Natural [IPC] – Bosnia și Herțegovina; Muzeul de Arte și Meșteșuguri [MUO] – Croația; Centrul de Cercetare și Educație „Mansion Rakičan” [RIS] – Slovenia. Pe parcursul a 30 de luni (01.01.2024 – 30.06.2026), partenerii îşi propun să optimizeze piața muncii prin inducerea unor schimbări pozitive în practicile de angajare aplicate în prezent în sectorul patrimoniului cultural. Acest lucru se va realiza prin definirea și aplicarea unui model de angajare în instituțiile de patrimoniu cultural din țările participante din regiunea Dunării. Prin creșterea accesului la sectorul patrimoniului cultural pentru tinerii profesioniști, proiectul CultHeRit va contribui la încetinirea și inversarea migrației tinerilor cu studii superioare și la reținerea forței de muncă calificate în instituțiile vizate, sporind în același timp diversificarea forței de muncă sectoriale.
Obiectivul proiectului va fi îndeplinit printr-o serie de activități specifice:
- Realizarea analizei transnaționale a practicilor de angajare în institutele și muzeele din sectorul patrimoniului cultural în regiunea Dunării;
- Definirea modelului general de angajare a tinerilor profesioniști la nivelul parteneriatului;
- Aplicarea modelului prin angajarea unui tânăr profesionist timp de 1 an în 10 instituții parte din consorțiul proiectului;
- Evaluarea și îmbunătățirea modelului aplicat din trei perspective: a tânărului profesionist, a angajatorului și a experților externi;
- Optimizarea modelului general de angajare a tinerilor profesioniști pentru a fi utilizat ulterior la nivel regional;
- Elaborarea Studiului transnațional privind accesul la locuri de muncă și situația angajărilor în institutele și muzeele din sectorul patrimoniului cultural;
- Elaborarea Strategiei transnaționale privind îmbunătățirea accesului la locuri de muncă și a situației angajărilor în institutele și muzeele din sectorul patrimoniului cultural;
- Derularea unei campanii de vizibilitate și advocacy.
Printre subiectele abordate în cadrul întâlnirilor grupului de lucru se vor afla: statutul juridic și condițiile de angajare, egalitatea de gen, accesul la locuri de muncă pentru persoanele cu dizabilități și grupuri defavorizate, fezabilitatea soluțiilor identificate la nivel de parteneriat în context național etc. Membrii grupului de lucru vor contribui la definirea unui model de angajare general și dezirabil, la elaborarea unor recomandări în timpul testării modelului de angajare, la adaptarea și modificarea acestuia pentru a aduce o contribuție reală la îmbunătățirea situației ocupării forței de muncă din sectorul patrimoniului, cât și la elaborarea de analize și colectarea de date.
Prima etapă a proiectului este dedicată elaborării analizei transnaționale a practicilor de angajare prin furnizarea și colectarea de date pe baza metodologiei dezvoltată în cadrul consorțiului, care va viza analiza condițiilor actuale și a dinamicii de pe piața muncii din sectorul patrimoniului. MNIT, în colaborare cu Institutul Naţional al Patrimoniului, va colecta date privind practicile locale de angajare pentru a analiza programele universitare relevante, precum și așteptările studenților privind angajarea în sectorul patrimoniului cultural.
Alături de toți ceilalți parteneri, muzeul nostru va identifica soluții dezirabile și în același timp viabile pe scară largă pentru recrutarea, angajarea și păstrarea tinerilor profesioniști în sector, contribuind astfel la definirea unui model general de angajare a acestora, aplicabil la nivelul tuturor țărilor implicate în proiect.
După adaptarea la reglementările naționale, partenerii vor testa aplicabilitatea modelului prin angajarea timp de 1 an a unui proaspăt absolvent în unul din domeniile aflate în deficit de personal, care va lucra sub îndrumarea unui mentor.
Prin experienţa acestei etape, MNIT va contribui la definitivarea modelului de angajare și va transfera elemente ale acestuia în practicile interne din domeniul resurselor umane.
În cele din urmă, proiectul CultHeRit se străduiește să se asigure că sectorul patrimoniului cultural devine și rămâne un loc de muncă atractiv, care oferă o carieră ce vizează dezvoltarea profesională a tinerilor angajați, și își propune să contribuie la reținerea forței de muncă calificate, sporind în același timp diversitatea ocupațională și de vârstă în sector.
Proiectul CultHeRit – Identificarea soluțiilor pentru disparități ale pieței muncii din sectorul patrimoniului cultural în regiunea Dunării prin îmbunătățirea accesibilității pentru tineri profesioniști este parte din Programul de Cooperare Transnaţională Dunărea, instrument de finanţare al Interreg ce urmăreşte îmbunătăţirea aplicării politicilor şi programelor de dezvoltare regională în zona Dunării. Proiectul va fi implementat în perioada ianuarie 2024 – iunie 2026 și are un buget total de € 2.043.590, din care € 1.634.872 finanțare nerambursabilă.















