august – septembrie 2022
Situl arheologic Covasna – Cetatea Zânelor este situat la periferia oraşului Covasna, pe Dealul Cetăţii. Cele mai numeroase descoperiri din sit aparțin epocii Regatului dac, dar s-a descoperit și materiale datate în epoca bronzului sau în Evul Mediu. Cercetările arheologice s-au concentrat în ultimele campanii în zona bastionului şi a zidului de pe Terasa a II-a. Aici s-au descoperit două edificii (I și II) orientate aproximativ E-V ce aveau acoperișul susținut de stâlpi din lemn. Până în anul 2022 nici unul dintre aceste două edificii nu a fost conturat în întregime, astfel că funcționalitatea lor nu a putut fi stabilită cu exactitate.
Campania din anul 2022 (august-septembrie) a urmărit identificarea limitelor nordice și vestice ale Edificiului II, care nu fuseseră identificate anterior. Cercetarea nu s-a încheiat, dar din informațiile obținute până acum Edificiul II pare să fi avut patru rânduri de stâlpi de susținere, câte 10 pe șir, excepție făcând un șir central, cu 11 stâlpi. S-au găsit în special fragmente ceramice dacice dar și obiecte din argint, bronz, fier, sticlă sau piatră. De asemenea cantitatea de oase animale descoperite a fost una deosebită.
ȘANTIERUL ARHEOLOGIC COVASNA – CETATEA ZÂNELOR
facebook.com/arheo.covasna
Dacii trăiesc nedezlipiți de munți (Florus)
Cetatea Zânelor este situată pe Dealul Cetății (930 m), la periferia orașului Covasna (cca. 2 km est), în apropierea Pârâului Mișca. Din punctul maxim de altitudine se vede o bună parte din Depresiunea Braşovului, respectiv sectorul Târgu Secuiesc şi valea Pârâului Negru.
Impresionantă prin amplasare, dar şi prin vestigiile din piatră păstrate, Cetatea Zânelor a inspirat de-a lungul timpului admiraţie şi teamă, de numele ei legându-se numeroase poveşti şi legende. Pe Dealul Cetății, în tradiţia locală, ar fi locuit Ileana Cosânzeana şi suratele ei, zânele, de unde şi denumirea locului.
De-a lungul timpului Cetatea Zânelor a atras curioși, căutători de comori, erudiți sau specialiști. Identitatea celor care au ridicat cetatea a rămas pentru multă vreme o enigmă. Cercetările arheologice începute la mijlocul secolului XX au făcut cunoscut numele celor mai importanți locuitori de pe Dealul Cetății. Nu este vorba despre zâne, ci despre daci.
Cele mai numeroase descoperiri de pe Dealul Cetății aparţin Regatului Dac, dar s-au găsit şi materiale din epoca bronzului, prima epocă a fierului sau din Evul Mediu. Cercetările arheologice în sit s-au desfășurat neîntrerupt în ultimii 20 de ani, însă cetatea nu și-a dezvăluit decât o parte din secrete.
Cea mai consistentă etapă de ocupare a Dealului Cetății este cea din perioada Regatului Dac. Prima fază de construire a cetăţii a început cândva la sfârșitul sec. II a. Chr. sau la începutul celui următor. Cetatea a cunoscut apoi mai multe refaceri. La începutul sec. II p. Chr., în contextul războaielor daco-romane, cetatea a fost distrusă. Suprafaţa amenajată de către daci este de aproape 30.000 de m2, incluzând aici o acropolă şi şase terase (I-VI). Spațiul util pe care se putea construi acoperă 8.000 m2.
Ziduri din piatră au fost ridicate la marginea teraselor, atât cu un evident scop militar, dar şi pentru a împiedica pământul să alunece. Pentru ridicarea zidurilor s-a folosit piatră locală, sumar prelucrată, lemn şi lut. În partea superioară zidurile aveau o structură din lemn (palisadă). Astfel de ziduri puteau atinge 3-5 m înălțime. Lungimea totală a zidurilor depăşeşte 700 de m. Pe traseul zidurilor se aflau turnuri patrulatere. Astăzi, aproape în totalitate, zidurile sunt îngropate în pământ.
În interiorul zonei fortificate s-au descoperit urmele unor locuințe și ateliere. Materialele descoperite în cetate sunt numeroase şi diverse. Unele obiecte pot fi legate de activități militare, precum armele (sulițe, săgeți, cuțite) sau piesele de harnașament (pinteni, zăbale). Nu lipsesc obiectele de uz cotidian sau cele folosite în activitățile agricole sau meșteșugărești. Puținele monede descoperite sunt de origine grecească, celtică sau romană. Piesele de podoabă și accesoriile vestimentare (pandantive, mărgele, brățări, fibule) au fost realizate din materiale diverse. Vasele ceramice găsite în cetate sunt de o mare varietate tipologică şi utilitară. Modelate cu mâna sau la roata olarului, arse în culori negricioase, cenuşii sau cărămizii, acestea acoperă aproape toată gama olăriei din perioada Regatului Dac.
Recent, pe Terasa a II-a, în apropierea unui turn s-au găsit două edificii cu acoperișul susținut de trei rânduri de stâlpi din lemn. După două mii de ani, stâlpii din lemn nu s-au păstrat dar urmele lor sunt vizibile astăzi în stratul de stâncă sfărâmată aflat la fundația construcției. Funcţionalitatea edificiilor nu este pe deplin stabilită, dat fiind faptul că nu au fost în întregime conturate iar materialul care le aparţine se află în studiu. Poate fi vorba despre temple, de tipul celor cu aliniamente de coloane, dar nu poate fi exclusă și o altă funcționalitate.
Amplasarea cetăţii, suprafaţa relativ mare a teraselor, masivitatea liniilor de fortificare şi materialul arheologic descoperit indică pe Dealul Cetății existența unui important centru de putere al Regatului Dac, probabil o reşedinţă a unui conducător local.
