CAMPANIA ARHEOLOGICĂ CASTRUL AUXILIAR DE LA BOLOGA
7-23 octombrie 2024
Campanie de săpături la clădirea pretoriului. Situl arheologic e situat în comuna Poieni, jud. Cluj.
- Published in ARHEOLOGIE
CAMPANIE DE CERCETĂRI ARHEOLOGICE – ULPIA TRAIANA SARMIZEGETUSA
19-30 august 2024
Campanie de cercetări arheologice – Ulpia Traiana Sarmizegetusa (poarta de intrare în for – Propylon / palatul procuratorului financiar – Domus procuratoris / zona intrare în situl arheologic de la Sarmizegetusa)

- Published in ARHEOLOGIE
SĂPĂTURĂ PREVENTIVĂ DESFĂȘURATĂ ÎN PARCUL I.L. CARAGIALE DIN CLUJ-NAPOCA, PRILEJUITĂ DE REABILITAREA PARCULUI
până la 30 august 2024
În urma lucrărilor de reabilitare ce privesc zonele Parcului I.L Caragiale și străzile din vecinătatea sa au fost cercetate și mai multe zone din punct de vedere arheologic. În urma investigațiilor demarate începând cu luna ianuarie 2024 au fost dezvelite mai multe zidării istorice aparținând epocilor romana, medievală și modernă.
Pentru epocă romană, pe lângă materialul ceramic și fragmentele arhitectonice reutilizate, putem menționa că a fost descoperită parțial o clădire de dimensiuni mari și zidul de incintă cu parte din elevație într-un punct. Zidul medieval se suprapune peste cel roman, însă notabilă este si descoperirea parțială a unei porți pe latura nordică menționată documentar în secolul al XV-lea, însă la momentul descoperirii au fost constatate și refaceri mai târzii. Pentru epoca modernă în principal putem aminti descoperirea parțială a zidurilor unei berării și a unei școli de corecție ce se aflau în zona parcului în secolul al XIX-lea. Ultimele sunt atestate documentar și apar și în fotografiile vremii. Porțiuni din zidurile roman și medieval, dată fiind starea foarte bună de conservare, vor fi restaurate și puse în valoare istorico-arheologică în cadrul parcului, ele putând fi vizitate de către publicul interesat.
Responsabil științific șantier dr. George Cupcea, în colaborare cu dr. Cosmin Onofrei și dr. Viorica Rusu-Bolindeț (MNIT), dr. Sorin Cociș (Institutul de Arheologie și Istoria Artei, Filiala Academiei, Cluj-Napoca), dr. Radu Lupescu (Universitatea Sapietia, Cluj-Napoca), Todika Raul, Necșe Karina, Csaba Danél. Beneficiar: Primăria municipiului Cluj-Napoca, executant: firma de construcții SC NordConForest SA. Pentru informații suplimentare vezi:https://www.rfi.fr/ro/rom%C3%A2nia/20240313-zid-din-perioada-imperiului-roman-descoperit-la-cluj-napoca

- Published in ARHEOLOGIE
CAMPANIA ARHEOLOGICĂ CETĂȚILE DACICE DIN MUNȚII ORĂȘTIEI
iunie – septembrie 2024
În această perioadă au fost făcute cercetări arheologice sistematice la Grădiștea de Munte – Sarmizegetusa Regia, Luncani – Piatra Roșie și Costești-Cetățuie.
La Sarmizegetusa Regia au continuat săpăturile pe terasa a IX-a, din componența sanctuarului, fiind descoperite vestigii ale diferitelor construcții ridicate aici în antichitatea dacică (templul de tipul aliniamentelor, zidul de susținere, structuri cu rol de delimitare etc.).
La Piatra Roșie, cercetările au vizat platoul fortificației, pentru a documenta templul și clădirea k-o, identificate încă din cursul săpăturilor coordonate de Constantin Daicoviciu, în anul 1949.
La Costești-Cetățuie, reluarea săpăturilor a avut un rezultat remarcabil, pe una dintre terasele sud-estice ale dealului fiind descoperite bazele de calcare ale unui edificiu de cult necunoscut până în prezent.
Cercetările au fost finanțate de Ministerul Culturii și de Consiliul Județean Hunedoara, iar echipa a fost compusă din arheologi şi studenţi ai Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei, Universităţii Babeş-Bolyai, Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane, Muzeului Judeţean Mureş, Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan”.



- Published in ARHEOLOGIE
CAMPANIA ARHEOLOGICĂ COVASNA – CETATEA ZÂNELOR
august-octombrie 2024
Situl arheologic Covasna – Cetatea Zânelor este situat la periferia orașului Covasna, pe Dealul Cetății. Cele mai numeroase descoperiri din sit aparțin epocii Regatului Dac (o cetate fortificată cu ziduri din piatră, lut și lemn, organizată pe cel puțin patru terase), dar s-au descoperit și materiale datate în epoca bronzului sau în Evul Mediu. Campania 2024 s-a desfășurat atât în interiorul zonei fortificate, pe Terasa a II-a, cât și în exteriorul acesteia, pe șaua de legătură a Dealului Cetății cu culmile învecinate, pe unde trecea probabil drumul antic de acces.
Pe Terasa a II, în apropierea zidului și a bastionului de aici au fost identificate în campaniile anterioare două edificii dacice cu acoperișul susținut de stâlpi din lemn dispuși pe trei sau patru șiruri. Nici unul dintre aceste edificii nu a fost conturat în întregime, ca urmare funcționalitatea lor rămâne deocamdată incertă. Cele două edificii ar putea fi temple, de tipul celor cu aliniamente de coloane, dar nu poate fi exclusă și o altă funcționalitate, civilă sau militară. În 2024 s-a cercetat în special zona vestică a Edificiului II în încercarea de a stabili limita acestuia, ceea ce s-a și reușit. Edificiul era delimitat aici de o vână de stâncă nativă, vizibilă probabil și în antichitate, la vest de aceasta nefiind identificate urme de stâlpi. Ca urmare, până în prezent Edificiului II a fost delimitat pe trei laturi, spre sud (zidul Terasei II), est (stâncă) și vest (stâncă). Cercetările vor continua în campaniile următoare spre nord, pentru a stabili limita edificiului și aici. Dat fiind faptul că s-a săpat mai ales în fundația edificiului s-au găsit puține materiale, în special fragmente ceramice.
Pe traseul posibilului drum de acces în cetate s-a deschis în anul 2023 un nou sector de cercetare, unde au continuat săpăturile și în 2024. Până în prezent nu s-a identificat vreun complex sigur antic și nu s-au descoperit materiale arheologice, dar cercetarea este abia la început.

- Published in ARHEOLOGIE
CLUJ UNDERGROUNDS
din 16 decembrie pe Instalația ”10×10”, de pe Bulevardul Eroilor.
Pentru că drumurile noastre prin Cluj au fost bătute și de alții înaintea noastră. Și, ca să înțelegem ”stratul de la suprafață”, e necesar să coborâm și în profunzime. asta face arheologia.
Această galerie prezintă rezultatele cercetărilor arheologice desfășurate în Cluj-Napoca de către specialiștii Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei, în ultimul deceniu și jumătate.
Istoria multimilenară a așezării de pe acest loc este ilustrată încă din preistorie, remarcându-se de atunci un mormânt neolitic unic.
Trece prin perioada romană a orașului Napoca, din care ni se păstrează un număr impresionant de clădiri private sau publice, dar și rețeaua de drumuri și fragmente din incinta de vest și sud, uneori suprapusă de cea medievală.
Evul Mediu este vizibil în mai multe locuri, dintre care se remarcă biserica Sf. Mihail cu fazele ei cele mai vechi și cu cimitirul adiacent, iar Epoca Modernă este vizibilă printr-o serie de structuri care au adus orașul mai aproape de forma în care există în aceste vremuri.
Patrimoniul arheologic al Clujului este foarte bogat și variat și este un bun public al întregii comunități. Datoria noastră este să-l cercetăm, protejăm și să-l valorificăm cât mai bine, fiindcă este parte a moștenirii noastre.
Călătorie plăcută prin ”tunelul” care vă va aduce dedesubturile istorie locale!
- Published in EXPOZIȚII TRECUTE
CERCETĂRI ÎN INCINTA CASTRULUI DE LA BOLOGA, 2023
Proiectul de restaurare al porții praetoria (de nord) a castrului de la Bologa, finanțat prin PNRR – Ruta castrelor, a prilejuit cercetări preventive pe incinta de nord, la mai bine de 4 decenii după cele realizate de N. Gudea, desfășurate în lunile iunie-iulie și octombrie.
Rezultatele au fost foarte interesante, fiindcă au fost scoase la iveală cel puțin două faze ale incintei. Prima, faza de lemn, prezenta un val de pământ pe coama căruia stătea o palisadă de lemn, și care avea în față două șanțuri în „V”. La suprafața valului au mai fost identificate și urmele unor structuri de lemn pe stâlpi, care puteau să fi făcut parte din instalațiile de poartă sau turn de poartă. Faza de piatră are deja un zid de incintă de piatră, lat de 1,40 m, și două șanțuri foarte late în față (de 5, respectiv 7 m). Tot în această etapă, poarta, cu cele două turnuri de piatră, va fi fost blocată, la un moment dat, pentru a restricționa circulația pe acest traseu.
Cercetările ne-au ajutat să înțelegem mai bine maniera de funcționare a incintei castrului și succesiunea stratigrafică a sitului în general.

- Published in ARHEOLOGIE
CERCETĂRI ARHEOLOGICE PREVENTIVE GILĂU, JUD. CLUJ
În perioada martie–iunie 2023 au fost reluate și finalizate cercetările arheologice în cadrul proiectului de reabilitare a Castelului Barcsay-Bánffy de la Gilău. Săpăturile din 2023 au afectat zona din fața aripii estice a castelului și au identificat elementele sistemului defensiv, precum și urmele unei clădiri.
În cadrul proiectului de reabilitare a Castelului Barcsay-Bánffy de la Gilău au fost continuate și finalizate săpăturile arheologice preventive inițiate în anii precedenți. Castelul este amplasat în imediata vecinătate a castrului auxiliar roman de cavalerie, în care a staționat ala Siliana. Prima menționare a cetății se datează din 1428, când aceasta a fost proprietatea episcopului Transilvaniei. Legat de clădirile din evul mediu dispunem doar de câteva date documentare sporadice, respectiv de câteva elemente arhitecturale renascentiste târzii. Mult mai bine documentată este epoca modernă timpurie, în primul rând reamenajările inițiate în 1639 de către principele György Rákóczi I. În urma acestora clădirile din curtea cetății medievale au fost demolate, iar cele noi construite au fost lipite de zidul de incintă, transformând astfel cetatea medievală într-un castel patrulater cu patru aripi și cu câte un turn în cele patru colțuri. Castelul a fost înconjurat de un șanț lat de apărare. După această perioadă de înflorire, în timpul răscoalei conduse de Francisc Rákóczi al II-lea castelul, aflat la vremea aceea în proprietatea familiei Bánffy, a fost asediat de mai multe ori și apoi lăsat în paragină. Ultima reconstruire a avut loc în secolul al XIX-lea, când a fost astupat și șanțul de apărare.
Cercetările în primăvara–vara anului 2023 s-au desfășurat la est de castel. În fața turnului nord-estic și cel sud-estic a fost surprins șanțul de apărare și zidul de contraescarpă al acestuia care a înconjurat castelul, fiind identificat în mai multe puncte pe parcursul cercetărilor anterioare. În fața șanțului mare a fost descoperit în ambele puncte menționate încă un șanț de dimensiuni mai mici, paralel cu acesta. La aprox. 30 m est de la aripa estică a castelului a fost identificat colțul unei clădiri cu ziduri din piatră, probabil din epoca medievală târzie – modernă timpurie. Clarificarea cronologiei și a funcționalității acesteia necesită cercetări suplimentare în viitor.
- Published in ARHEOLOGIE
CERCETĂRI ARHEOLOGICE SISTEMATICE NOȘLAC (JUD. ALBA)
În perioada 24 iulie – 11 august 2023 a avut loc campania de cercetare arheologică sistematică în cimitirul din epoca avară (sec. VI–IX) de la Noșlac, organizat în cadrul unui proiect internațional. La săpături au participat studenți de la Cluj-Napoca și Budapesta.
În cadrul proiectului internațional „Production, redistribution and society in the early medieval Middle Danube Basin. Tracing the local in the emerging European world system (7th–11th centuries AD)” au fost reluate săpăturile arheologice în cimitirul din epoca avară de la Noșlac (jud. Alba). Primele cercetări au avut loc la începutul anilor 1960, când au fost dezvelite peste 124 de morminte, majoritatea datate în epoca avară (sfârșitul sec. al VI-lea – începutul sec. al IX-lea). Campania din 2023 s-a desfășurat între 24 iulie – 11 august, cu participarea studenților de la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca și Universitatea „Eötvös Loránd” de la Budapesta, care au efectuat stagiul de practică în cadrul acestei săpături arheologice. Au fost identificate și cercetate 15 morminte din epoca avară, dar și câteva complexe preistorice. Cercetările vor continua și în anul viitor.
Instituții partenere: Muzeul Național Maghiar, Budapesta; Universitatea „Eötvös Loránd”, Budapesta; Institutul de Arheologie și Istoria Artei, Cluj-Napoca; Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca; Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, București; Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, Institutul de Arheologie al Universității Carol, Praga
- Published in ARHEOLOGIE
CERCETĂRILE ARHEOLOGICE SISTEMATICE DE LA GRĂDIŞTEA DE MUNTE – SARMIZEGETUSA REGIA, 2023
În lunile august – septembrie s-a desfăşurat o nouă campanie de cercetări arheologice sistematice în situl de la Grădiștea de Munte – Sarmizegetusa Regia (jud. Hunedoara).
În perioada menţionată, au fost extinse săpăturile de pe terasa a IX-a, din perimetrul sanctuarului, unde au fost descoperite în anii anteriori vestigiile unui templu de tipul aliniamentelor. În campania recentă au fost identificate baze de calcar şi amenajări care detaliază planimetria edificiului de cult.
Totodată, au fost obţinute informații cu privire la edificiul din prima fază care a sfârşit în urma unui incendiu și ale cărui resturi au fost răspândite pe o suprafață foarte mare (sute de metri pătraţi).
Cercetările au fost finanțate de Consiliul Județean Hunedoara și de Ministerul Culturii, iar echipa a fost compusă din arheologi şi studenţi ai Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei, Universităţii Babeş-Bolyai, Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane, Muzeului Judeţean Mureş.


- Published in ARHEOLOGIE