Iulie – octombrie 2022
Cercetările arheologice de la Sarmizegetusa Regia s-au desfăşurat în perioada iulie – octombrie.
Demersul arheologic a vizat zona centrală a capitalei regatului dacic, pe terasele a IX-a şi a X-a din componenţa sanctuarului. Între rezultatele importante ale cercetării recente se numără descoperirea unui segment al zidului de susţinere a terasei a IX-a, construit potrivit unei tehnici de influenţă elenistică (două paramente din blocuri de calcar între care se află bucăţi mari de micaşist, aşezate cu multă atenţie, şi pământ).
În suprafaţa deschisă în partea sudică a templului de andezit de pe terasa a X-a au fost identificate vestigiile unor construcţii de mari dimensiuni, atât dacice, cât şi romane.
SARMIZEGETVSA REGIA
Grădiştea de Munte, com. Orăştioara de Sus, judeţul Hunedoara
Capitala regatului dac se întindea pe cca. 4,5 km lungime, pe un deal care a fost amenajat cu un efort considerabil. În prezent, la Grădiştea de Munte sunt cunoscute peste 260 de terase antropogene de dimensiuni diferite, de la cele de câţiva zeci de metri pătraţi, până la cele cu o suprafaţă de 10 000 m2. Cercetările arheologice sistematice au început în perioada interbelică şi au continuat, aproape fără întrerupere, până în prezent.
MNIT cuprinde în patrimoniul său cea mai bogată colecţie de artefacte dacice descoperite în Munţii Orăştiei, de la unelte din fier, ceramică pictată, vase de bronz şi de sticlă, până la monede şi podoabe din metale preţioase. Caracterul aparte, unic sub unele aspecte, propriu Sarmizegetusei Regia în cadrul istoriei antice, a fost recunoscut prin includerea sitului, alături de cetăţile dacice de la Costeşti – Cetăţuie, Costeşti – Blidaru, Luncani – Piatra Roşie, Băniţa şi Căpâlna, în patrimoniul UNESCO. http://www.cetati-dacice.ro/en
