Cercetările arheologice sistematice la Potaissa, în castrul legiunii V Macedonica și în așezarea civilă aferentă, se desfășoară neîntrerupt din 1971 până în prezent. Colectivul de cercetare este fomat din specialiști de la Universitatea Babes-Bolyai Cluj-Napoca, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie G. E. Palade Târgu Mureș și Muzeul de Istorie Turda. Între anii 2017-2021 a fost cercetat un edificiu de tip domus, o casă din așezarea civilă (canabae) apărută lângă castrul legiunii. În cursul campaniei din anul 2022 cercetările au contribuit la completarea planimetriei așezării civile.
CASTRUL LEGIUNII V MACEDONICA DE LA POTAISSA (TURDA)
Pentru apărarea Daciei nordice, după războaiele marcomanice, a fost adusă la Potaissa de la Troesmis (Moesia Inferior) legiunea V Macedonica. Legiunea a fost dislocată pe frontul marcomanic, dar este probabil ca o vexilație de construcție să fi ales deja locul amplasarii noului castru lângă vicus-ul Potaissa, pe malul râului Arieș. După pacea de la începutul domniei lui Commodus legiunea campează la Potaissa de unde va pleca doar odată cu retragerea armatei și administrației romane din Dacia în timpul împăratului Aurelianus (270-275 p. Chr.).
Cercetările arheologice sistematice au început în anul 1971 și se desfășoară și în prezent, putând fi numărate 50 de campanii anuale. Responsabilii acestor cercetări a fost, în 1971-1972 Constantin Daicoviciu, în 1973-2013, Mihai Bărbulescu, iar din 2014 până în prezent, Sorin Nemeti.
Astfel, campaniile succesive au condus la dezvelirea mai multor obiective arheologice: între 1971-1974 s-au cercetat barăcile și complexul de horrea din latus praetorii sinistrum (M. Bărbulescu, Z. Milea),
între 1975-1977 barăcile, bastionul din colțul nord-vestic și porta decumana, între 1978-1986 clădirea comandamentului (principia), între 1987-1992 baraca cohortei milliaria din latus praetorii dextrum (M. Bărbulescu, A. Cătinaș, C. Luca).
Mai multe campanii arheologice din anii 1993, 1995-2007 au avut drept scop cercetarea băilor castrului (thermae). În anul 1994 și anii 2008-2011 s-au continuat cercetările la clădirea comandamentului fiind dezvelite porticele, respectiv curtea acestui edificiu. Între anii 2012-2016 s-a cercetat zona praetentura sinistra unde a fost identificat complexul de centuriae (S. Nemeti). În anii 2017-2021 cercetările s-au concentrat asupra zonei de locuire civilă de la nord-vest de castru, în ceea ce se presupune a fi fost canabae-le.
Din cercetările efectuate până în prezent rezultă că avem a face cu un castru legionar tipic pentru cele construite în epoca împăratului Marcus Aurelius. Laturile lungi ale castrului măsoară cca. 573 m, iar laturile scurte 408 m. Cu suprafața de 23,37 ha castrul de la Potaissa se înscrie în dimensiunile obișnuite castrelor de legiune. Cercetările au fost publicate în lucrări cu caracter monografic, articole și studii care tratează diferite materiale descoperite în fortificația legionară și rapoarte arheologice anuale.
