Unul dintre cele mai bine conservate castre auxiliare din Dacia este cel de la Bologa. Situat în com. Poieni, jud. Cluj, pe granița de nord-vest a Daciei Porolissensis, stă pe un platou înălțat pe malul drept al Crișului Repede. Cu o denumire antică încă nesigură (Resculum sau Rucconium), castrul a fost garnizoana a două trupe auxiliare distincte, dintre care una având și un contingent de cavalerie: cohors I Aelia Gaesatorum și cohors II Hispanorum.
Fortificația se prezintă vizitatorului într-un mod impresionant, marcată de un careu larg de vegetație cățărată pe valul conservat pe alocuri pe o înălțime ce depășește chiar 2 m. Alături de acesta, pe aproape întreg perimetrul mai sunt vizibile cele două șanțuri de fortificare. Având o formă rectangulară, cu dimensiunile de 160 x 125 m, castrul este orientat aproximativ spre nord, direcția frontierei din zonă. Sistemul de fortificație, toate porțile și bastioanele de colț, precum și clădirile din latus praetorii au fost cercetate în perioada interbelică de către M. Macrea și în anii 60-70, de către N. Gudea.
În anul 2012, o echipă coordonată de F. Marcu a reluat cercetările în zona centrală a castrului, căutând să identifice și să cerceteze clădirea praetorium, reședința comandantului, cavaler roman, îndoielnic reconstituită anterior de N. Gudea
Rezultatele de până acum au scos la iveală o casă cu plan de tip mediteraneean, adică având o curte interioară înconjurată de încăperi pe toate laturile. Cel puțin încăperile de pe latura de est au fost încălzite prin sistemul hypocaustum și prezintă niște pereți de compartimentare remarcabili, alcătuiți din bârne de lemn și piatră legate cu mortar.
În jurul curții se afla un portic din care au supraviețuit numai urmele unor gropi de stâlpi imenși. Partea din față (de nord) pare să fi avut o destinație mai practică, de organizare, instalațiile și structurile descoperite aici indicând funcționalități care variază de la bucătărie la depozit și mici ateliere. Latura de vest este puternic distrusă și spoliată, însă cercetările în această zonă a clădirii ne-au permis identificarea a cel puțin două faze de lemn remarcabil păstrate și suprapuse parțial.
Cronologia clădirii este dificil de stabilit, însă se pare că la un moment dat, după sfârșitul epocii Severiene, partea cea mai solidă a clădirii este distrusă, ocupată doar parțial, în colțul de sud-est, prin construcția unor instalații pentru o clădire ușoară, cu o podea din lut plasat pe țigle ștampilate refolosite.
Descoperirile sunt de asemenea remarcabile, de la bijuterii din metale prețioase la piese de îmbrăcăminte și harnașament, destul de mult armament și echipament militar, vase de metal și sticlă, dar și fragmente întregibile de fereastră, unice până acum în Dacia.
Cercetările la praetorium din Bologa se apropie de o concluzie, iar intenția colectivului este valorificarea acestora prin publicarea unui studiu monografic și prin aplicația pentru un proiect de restaurare și conservare, care să facă aceste rezultate prezentabile publicului. Tot cu acest ultim scop, în 2014, s-a realizat și dezvelirea porții de nord (praetoria), în vederea realizării documentației necesare unui proiect de restaurare și valorificare.
Castrul auxiliar de la Bologa și așezarea civilă adiacentă fac parte din Lista Indicativă Națională a României pentru UNESCO și urmează a fi înscrise pe Lista Patrimoniului Mondial.
