Cercetarea arheologică preventivă de pe parcursul lucrărilor de restaurare de la Casa Mauksch-Hintz au adus la iveală o serie de vestigii arheologice din epoca romană, evul mediu și perioada premodernă, contribuind substanțial la o mai bună cunoaștere a orașului Cluj. Cercetările de acest gen sunt necesare și prevăzute de lege în cazul tuturor intervențiilor asupra subsolului zonelor cu patrimoniu arheologic sau construit.

Proiectul „Conservarea subterană a ruinelor din situl arheologic de la Micia-Vețel (Castru- Zona 2), comuna Vețel, jud. Hunedoara, cod LMI HD-I-m-A-03214.02” a fost elaborat în urma propunerilor colectivului de cercetare arheologică a Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei în urma cercetărilor arheologice preventive din 2020. Atât cercetarea arheologică preventivă cât și ulterior proiectul de conservare și valorificare au fost necesare cu ocazia implementării obiectivului „Reabilitarea liniei de cale ferată Frontiera – Curtici – Simeria, parte componentă a Coridorului IV Pan – European pentru circulația trenurilor cu viteză maximă de 160 km/h: Tronsonul 3:  Simeria – Gurasada”.

Proiectul de conservare și valorificare a fost coordonat de Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei având ca proiectant general Institutul Național al Patrimoniului. Proiectul a primit aviz favorabil în Comisia zonală a monumentelor istorice și în Comisia Națională de Arheologie, urmând a fi propus spre avizare la Comisia Națională a Monumentelor Istorice.

Proiectul propus are două componente. O componentă de conservare subterană a ruinelor arheologice și o componentă de amenajare peisageră și turistică.

• Se propune restaurarea primară a zidurilor antice – operațiuni de îndepărtare a vegetației prezente pe suprafețele litice, de consolidare a bucăților de piatră desprinse și de consolidare prin impregnare a unor zone ale materiei litice decoezive;
  • Se propun lucrări de terasamente (microtopografii) pentru conservarea subterană a zidurilor antice;
  • Pentru marcarea sitului și facilitarea vizitării acestuia, se propun lucrări de amenajare a unor platforme minerale și lucrări de înverzire.

Studiul de fundamentare istoric-științifică pentru delimitarea zonelor de protecție a monumentelor istorice necesar elaborării documentației de urbanism PUZCP pentru obiectivele „Intrare în Forul lui Traian” și „Clădire cu spații muzeale și anexe, acces sit arheologic” din cadrul sitului arheologic Colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa a fost elaborat de un colectiv coordonat de Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei. Acest studiu de fundamentare a avut mai multe componente ce au vizat atât cercetare teoretică cât și cercetare de teren. Astfel studiul a fost compus din Studiu istorico-arheologic, Studiu istoric de fundamentare, Studiu peisagistic și Studiu de delimitare a zonelor de protecție. În urma acestor studii au fost propuse recomandări cu privire la protecția monumentelor istorice și a sitului arheologic, fiind delimitate topografic zonele de protecție. Suprafețele propuse ale sitului și zonei sale de protecție – împreună – vor forma teritoriul Zonei Protejate Ulpia Traiana Sarmizegetusa. După avizarea delimitărilor, de către Ministerul Culturii (Comisia Națională de Arheologie, Comisia Națională a Monumentelor Istorice), alături de fișele analitice de inventariere a siturilor arheologice (FAI-S anexa Studiului istorico-arheologic) vor fi transpuse în sistemul național de evidență, asigurându-se corelarea cu pozițiile din Repertoriul Arheologic Național, pozițiile din Lista Monumentelor Istorice precum și cu perimetrele propuse spre includere în Lista Patrimoniului Mondial.

În urma diagnosticului arheologic intrusiv realizat in 2021 de către Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei (MNIT),  in faza studiului de fezabilitate pentru Drumul Expres Tureni DN1-A3, au fost identificate doua situri arheologice cu o suprafață de 0.8 ha, respectiv 2.8 ha.

Cercetările arheologice preventive au început în septembrie 2023 după emiterea ordinului de începere a lucrărilor, de arheologi ai MNIT. In cadrul primului sit arheologic au fost identificate mai multe complexe arheologice (gropi de provizii și gropi de depunere) încadrate cronologic pe baza fragmentelor ceramice descoperite, în secolele III-II î. Chr. (Civilizația celei de a doua vârste a fierului – La Téne). Într-o groapă de depunere a fost identificat un vârf de lance de aproximativ 30 cm. Tot în acest sit a fost identificat și un strat de cultura cu fragmente ceramice aparținând perioadei neolitice (cultura Iclod). Cercetarea de aici a fost finalizată, fiind deja elaborat raportul de cercetare arheologică preventivă cu propunerea de descărcare de sarcină istorică. După aprobarea acestuia de către Comisia Națională de Arheologie, în următoarea ședință a acesteia, lucrările de construcție a drumului expres  vor putea continua și în această zonă.

Cel de al doilea sit identificat se află în curs de cercetare. Din datele preliminare a fost identificate și cercetate total sau parțial un  numărul mare de complexe arheologice (220 la ora actuală) de tip locuință adâncită, gropi de provizii și gropi menajere în care au fost identificate fragmente ceramice de factură romană și post-romană, fragmente osteologice de animale au dus la ipoteza.  Numărul mare de vase romane indică totuși faptul că în vecinătate va fi fost și o așezare rurală romana, o Villa rustica, Având în vedere vecinătatea cu orașul roman și castrul roman de la Turda (Potaissa).