COLECȚIA MEDIEVALĂ ȘI PREMODERNĂ
Colecţia medievală şi premodernă reflectă istoria Transilvaniei în secolele IX-XVIII, cuprinzând un număr de aproape 30.000 de piese cu origini și funcționalitate extrem de eterogene. Numeroase sunt produsele de cultură materială care provin din cercetările desfășurate sub egida muzeului clujean la obiective arheologice precum cetățile de la Dăbâca sau Moldoveneşti, mănăstirea și castelul de la Vințu de Jos, în numeroase biserici parohiale din regiune sau în puncte de interes pentru istoria orașului Cluj-Napoca.
În cadrul colecției premoderne se păstrează artefacte legate de viața și activitatea principilor Transilvaniei și a celor mai importante familii aristocratice din regiune. Piesele de armament cuprind o varietate de arme albe, arme de foc, armuri și alte piese din arsenalul militar al secolelor trecute. Artefactele legate de evoluția și activitatea breslelor și asociațiilor meșteșugărești sunt păstrate în număr semnificativ și sunt reprezentative pentru o mare parte din Transilvania actuală. Mărturiile de artă plastică și decorativă (grafică, pictură, sculptură, bijuterie, porțelan etc.) și ecleziastică (piese de mobilier, pictură bisericească, icoane și alte obiecte de cult) sunt și ele bine reprezentate.
Subcolecția de textile arheologice, majoritatea scoase la iveală din criptele nobiliare de la Cluj-Napoca (biserica reformată de pe strada M. Kogălniceanu), Luna de Jos (jud. Cluj), Cetatea de Baltă (jud. Alba), Tirimia (jud. Mureș) și Huedin (jud. Cluj), este una dintre cele mai valoroase din această parte a Europei. Cele mai vechi piese de mobilier datează din secolele XV-XVI și sunt realizate în stil renascentist, multe păstrând inclusiv blazoanele proprietarilor nobili anteriori.
- Published in COLECȚII
LAPIDARIUL ROMAN
Lapidariul roman conţine piese reprezentative pentru istoria Transilvaniei antice, ele provenind în marea lor majoritate de pe teritoriul intracarpatic al provinciei Dacia. Acest patrimoniu s-a constituit având la bază piese din vechile colecţii ale Societății Muzeului Ardelean (Erdélyi Múzeum-Egylet) cărora li s-au adăugat de-a lungul timpului altele descoperite în cursul săpăturilor arheologice ori achiziţionate din diverse localităţi transilvane.
Monumentele care compun colecția ilustrează prin text sau imagine toate aspectele vieţii locuitorilor Daciei romane constituind surse importante pentru studiul structurilor etnice, sociale, economice, administrative, militare dar şi pentru studiul vieţii religioase, domeniului funerar, manifestărilor artistice, chiar şi al vieţii cotidiene. Unele dintre ele sunt unice în Dacia având o importanță istorică aparte.
Piesele sunt confecționate din marmură, calcar sau diverse varietăţi de piatră, materiale provenite din carierele dacice ori aduse în provincie prin importuri din alte zone ale Imperiului Roman. Din punctul de vedere al funcţionalităţii lor ele se clasifică în câteva categorii: monumente funerare, monumente votive și de cult, monumente publice, elemente arhitectonice.
- Published in COLECȚII
COLECȚIA ROMANĂ ȘI EPOCA MIGRAȚIILOR
Organizarea provinciei Dacia în urma a două campanii militare a determinat prezența masivă a trupelor cantonate în castre, răspândite atât de-a lungul frontierei provinciei, cât și în interior. În preajma acestora s-au dezvoltat zone prospere economic și dinamice din punct de vedre demografic. Colecția conține piese de echipament militar şi armament, precum și artefacte care ilustrează viața cotidiană și religioasă a soldaților, descoperite în castrele de la Gilău, Cășeiu, Gherla, Turda sau Porolissum.
Cucerirea romană, transformarea teritoriului în provincie și coloniștii proveniți din diferite regiuni ale Imperiului Roman au impulsionat fenomenul urbanizării. Colecția cuprinde numeroase artefacte provenite din cele mai reprezentative orașe precum Napoca, Potaissa, Apulum, Porolissum, Ulpia Traiana Sarmizegetusa: de la podoabe și accesorii vestimentare, la obiecte de uz casnic sau instrumente medicale și de scris, accesorii de mobilier sau statuete ale divinităților adorate. În apropierea orașelor existau villae rusticae, care aparțineau elitelor provinciale. Săpăturile din vilele de la Chinteni şi Ciumăfaia au dus la descoperirea de unelte agricole, obiecte de uz cotidian şi altare votive. Remarcabile sunt descoperirile din atelierul de olari de la Micăsasa, de unde provin numeroase tipare pentru confecționarea ceramicii de lux – terra sigillata. Mineritul (exploatarea aurului, sării şi a minereului de fier) este reprezentat prin unelte specifice, dar şi prin descoperirile unice în imperiu, precum tăblițele cerate. Descoperiri specifice populației dacice provin din cimitirele de la Soporu de Câmpie, Lechinţa de Mureş, Moreşti, Obreja, Noşlac.
Antichitatea târzie și epoca migrațiilor este ilustrată de piese descoperite în toată Transilvania, fie întâmplător, fie ca urmare a cercetărilor arheologice. Cele mai spectaculoase artefacte provin din cimitire și fac parte din inventarul funerar al diferitelor comunități, din perioada culturii Sântana de Mureș – Cerneahov (Sântana de Mureș – sec. IV), din perioada gepidică (Florești – Polus Center, Valea lui Mihai – sec. V-VI) și perioada avară (Band, Cicău, Noșlac, Gâmbaș – sec. VI-IX).
- Published in COLECȚII
COLECȚIA DE PREISTORIE
Preistoria reprezintă cea mai lungă perioadă din istoria omenirii şi din punct de vedere cronologic se împarte în paleolitic sau perioada pietrei cioplite, neolitic sau perioada pietrei șlefuite, eneolitic sau epoca cuprului, epoca bronzului şi cea a fierului. Începuturile epocii paleolitice sunt ilustrate de unelte de piatră cioplită (toporașe, vârfuri de lance, răzuitoare etc.) descoperite în peșterile de la Ohaba-Ponor (jud. Hunedoara) sau Cioclovina (jud. Hunedoara), dar şi de numeroase fragmente osteologice aparținând unor animale vânate de om. Începuturile epocii paleolitice sunt ilustrate de unelte de piatră cioplită (toporașe, vârfuri de lance, răzuitoare etc.) descoperite în peșterile de la Ohaba-Ponor (jud. Hunedoara) sau Cioclovina (jud. Hunedoara), dar şi de numeroase fragmente osteologice aparținând unor animale vânate de om.
Din neolitic şi eneolitic provin artefactele (topoare neperforate sau perforate din piatră șlefuită, lamele şi cuțite din silex şi obsidian, ceramică bogat decorată prin incizie sau prin pictare etc.) descoperite la Gura Baciului (jud. Cluj), Turdaș (jud. Hunedoara), Tărtăria (jud. Alba), Iclod (jud. Cluj), Decea Mureșului (jud. Alba) sau Ariușd (jud. Covasna). O bogată colecție de podoabe, de statuete antropomorfe şi zoomorfe ori de amulete lucrate din lut, os, dinţi de animale şi scoici aruncă o lumină asupra vieţii spirituale a omului epocii. O parte semnificativă a pieselor perioadei neolitice provin din donația arheologului Torma Zsófia (1832-1899).
Artefactele epocii bronzului se remarcă printr-o ornamentica bogată și complexă, cum ar fi vasele de lut ale stilului ceramic Wietenberg, (Noşlac şi Obreja, jud. Alba; Dumbrăvița, jud. Bistrița-Năsăud) sau depozitele de bronzuri de la Uriu (jud. Bistriţa-Năsăud) şi Uioara de Sus (jud. Alba), acesta din urmă fiind cel mai mare astfel de depozit din Europa.
Piese de podoabă unicate, cum ar fi mărgelele de sticlă și chihlimbar descoperite în peștera de la Cioclovina (jud. Hunedoara) sau bijuterii și accesorii de aur, cum ar fi inele de buclă de la Sărmășag (jud. Sălaj), îmbogățesc colecția.
Tot acestei colecții îi aparțin și obiectele ale primei și celei de a doua epoci a fierului. Prima epocă a fierului se remarcă prin depozitele de bronzuri de la Hida (jud. Sălaj), superbele coliere de la Coldău (jud. Cluj) ori ceramica așezării de la Teleac (jud. Alba). Pentru următoarea etapă trebuie menționate piesele de inventar ale cimitirului de incinerație de la Apahida (jud. Cluj), porcul mistreț de la Luncani (jud. Mureș), sabia cu teacă de la Dezmir (jud. Cluj) sau coiful de la Silivaș (jud. Alba).
- Published in COLECȚII
- 1
- 2






