perioadă de derulare a cercetărilor februarie–aprilie, iulie–august 2023
Situat pe latura sudică a fortificației urbane a Clujului, Turnul Tocilarilor (sau Poarta Turzii) a fost ridicat odată cu centura de apărare din prima jumătate a secolului al XV-lea, dar menționat pentru întâia oară doar în anul 1593. Structura străjuia poarta sudică de acces în oraș, la capătul străzii numite în 1453 Zeben wcza intra muros, iar ulterior, sugestiv, Belső Thordawcza (azi Strada Universității).
Prea puțin documentat din punct de vedere planimetric și al înzestrărilor sale arhitectonice, ansamblul fortificat din preajma turnului de poartă a fost vreme îndelungată cunoscut în special pe baza datelor schematice redate în planuri istorice ale Clujului sau a succintelor mărturii documentare, care îl plasează în administrarea bleslelor tocilarilor, cositorarilor și cuțitarilor.
Proiectul de reabilitare urbană a oferit șansa mult așteptată de cercetare extensivă a ruinelor sale. Săpăturile au relevat patrimoniul arheologic bogat al zonei, confirmând, în mare parte, sursele de arhivă. Principala structură identificată a fost zidăria turnului, dezvoltată pe un plan dreptunghiular cu parter deschis, prin care se realiza accesul în oraș. Din aceeași etapă de fortificare face parte și zidul de incintă dinspre vest. La exteriorul turnului, înspre sud, au fost identificate barbacana și zidul zwinger-ului, finalizate cel mai târziu în primele decenii ale secolului al XVI-lea. Arheologii au identificat astfel o succesiune de faze și subfaze constructive cu începere din secolul al XV-lea și până în secolul al XIX-lea, când, în 1841, a fost finalizată demolarea vechiului turn de poartă.
