Artefacte de excepție din perioada romană

Astăzi, dr. Viorica Rusu Bolindeț, dr. Cristian Roman și dr. Radu Ardevan ne povestesc despre câteva artefacte de excepție din perioada romană și despre contextul în care acestea au apărut. Este vorba despre tăblițele cerate descoperite la Alburnus Maior, astăzi Roșia Montană.
Muzeul nostru deține în colecția sa una dintre aceste tăblițe, un contract legal de împrumut, care demonstrează cât de bine era organizat sistemul juridic roman, tăblițele fiind de altfel o sursă de documentare deosebită pentru istoricii care studiază viața în Dacia romană.

- Published in MUZEUL DE ACASĂ
Viața spirituală a romanilor

Astăzi, dr. Irina Nemeti ne vorbește despre viața spirituală a romanilor, alegând să ne spună povestea a două reliefuri votive din colecția muzeului. Artefactul dedicat zeiței Junona, soția lui Jupiter, zeița femeilor, a căsătoriei, a nașterii și a reînoirii, este un prilej de discuție despre religie, despre nivelul său oficial, dar și despre cel personal. Relieful votiv dedicat zeului Mithras, o altă piesă importantă din colecția noastră, prilejuiește o discuție despre un cult foarte popular în mediile militarizate. Mithras s-a născut, la fel ca și Iisus, în data de 25 decembrie, și era considerat zeu al luminii, al soarelui și al salvării, fiind ades invocat de soldații care se confruntau cu moartea și aveau nevoie de protecție.
Romanii aveau un dialog direct cu divinitatea prin intermediul inscripțiilor votive. Dr. Eugenia Beu Dachin ne vorbește despre modul în care textele acestea se transferau pe piatră, uneori cu greșeli de limbă, iar Sabin Grapini ne vorbește despre modul în care se pot restaura astfel de piese, pentru ca detaliile să fie accesibile specialiștilor.

- Published in MUZEUL DE ACASĂ
Opaițe și vase de tip terra sigillata

Pentru cei care știu să le asculte, obiectele de uz cotidian spun numeroase povești despre viața celor care le-au produs și le-au folosit. Astăzi, colegii noștri, specialiști în perioada romană, ne vor povesti despre câteva obiecte de acest fel. Dr. Cristian Roman ne vorbește despre opaițe, obiecte pe care noi nu le mai folosim, dar care erau foarte prezente în viața romanilor. Recipientele de ceramică erau folosite pentru iluminat, dar se pare că aveau mult mai multe întrebuințări. Dr. Viorica Rusu Bolindeț ne vorbește despre vasele de tip terra sigillata, realizate în tipare, cu decoruri în relief, produse de lux care erau confecționate și la Micăsasa, în județul Sibiu. Decorul vaselor spunea uneori și o poveste, iar colega noastră ne vorbește despre un olar gal care a transpus pe vasele sale o versiune proprie a victoriei lui Traian asupra dacilor.
Dr. Radu Ardevan ne vorbește despre organizarea socială și politică în Imperiul Roman, despre obligațiile și îndatoririle cetățenilor de rând dar și ale decidenților. Aflăm modul în care se putea accede la o poziție de conducere în viața cetății, bogăția fiind o condiție obligatorie, dar nu suficientă, averea trebuia să provină din surse onorabile și trebuia chetuită onorabil.



Pahar terra sigillata lisă, cu decor în tehnica barbotinei

- Published in MUZEUL DE ACASĂ
LIMES

Am vorbit până acum despre Clujul în perioada romană, despre credințe, despre obiecte de viață cotidiană, dar nu v-am povestit până unde se întindeau granițele provinciei după cucerirea romană, pentru că nu întregul teritoriu al României de astăzi făcea parte din Dacia Romană. Frontiera fortificată a Imperiului Roman, denumită limes, avea în total 5000 km, din care aproximativ 1500 km se găseau pe teritoriul țării noastre.
Dr. Felix Marcu, managerul MNIT, dar și președintele Comisiei Naționale Limes, ne spune mai multe despre sistemul extrem de complex de fortificații (turnuri, valuri de pământ, ziduri, fortificații de mici dimensiuni, castre) pe care Imperiului Roman l-a construit pe teritoriul României. Dr. George Cupcea, ne vorbește despre trupele staționate pe limes, care aveau un rol de supraveghere și de vămuire a celor mai importante căi de acces înspre Transilvania, iar dr. Ioan Opriș ne povestește despre motivele pentru care romanii s-au retras din aceste teritorii.

Imaginea este preluată de pe site-ul: http://limesromania.ro, pe care puteți să-l consultați pentru a afla mai multe informații privitoare la proiectul dedicat frontierei Imperiului Roman pe teritoriul României.
- Published in MUZEUL DE ACASĂ
Podoabele Sofiei Kendi

Una dintre expozițiile recent organizate de MNIT, care a reunit cele mai spectaculoase piese de vestimentaţie şi podoabă din colecţia premodernă a muzeului, a fost Cornul abundenței. Luxul în lumea nobiliară transilvăneană. Dr. Diana Iegar, curatorul expoziției, ne spune astăzi povestea unor piese de îmbrăcăminte și de podoabă meșteșugit lucrate, descoperite în cripta bisericii reformate de la Cetatea de Baltă, în care fuseseră înmormântate Sofia Kendi, soția aristocratului transilvănean Melchior Bogathi, mama și bunica sa. Acestea au fost descoperite cu ocazia renovării bisericii, în anul 1897. Dr. Ana Maria Gruia ne oferă mai multe detalii despre specificul producțiilor artistice în Transilvania secolului al XVI-lea, iar Ioana Cova, restaurator textile și conservator, ne vorbește despre modul în care se consolidează și se restaurează obiectele de patrimoniu din material textil, deosebit de fragile și de prețioase.

- Published in MUZEUL DE ACASĂ
Bresle din Cluj

În perioada medievală, dacă trăiai în Claudiopolis/ Kolozsvár /Clausenburg, erai proprietarul unei case sau al unui teren și îți plăteai taxele, atunci te puteai numi un orășean cu drepturi depline. În funcție de meseria pe care o practicau, orășenii se organizau în asociații meșteșugărești, denumite bresle. Breslele aveau un rol economic, politic și administrativ în viaţa orașului și tot ele asigurau costurile apărării şi renovării sistmului de fortificații. Colega noastră Dr. Diana Iegar ne vorbește despre cele mai puternice bresle din Cluj și cum puteai ajunge membrul unei asemenea bresle. Ioana Cova, conservator al muzeului, ne vorbește despre modul de expunere a unui obiect deosebit, o carte a breslei aurarilor din Cluj, care datează din secolul al XVI-lea.


Cartea de modele a breslei aurarilor din Cluj, (Cluj-Napoca, jud. Cluj)
- Published in MUZEUL DE ACASĂ
Carafă din sticlă de la Porumbacu

Astăzi vorbim despre un obiect deosebit din colecția muzeului, o carafă din sticlă trasparentă, produsă în atelierul de sticlă de la Porumbacu, în secolul al XVII-lea. Artefactul este un bun pretext pentru o discuție despre istoria sticlei, iar dr. Ana Maria Gruia ne povestește despre originile tehnologiei, dar și despre celebra sticlă de Murano, produsă la Veneția, încă din secolul al XIII-lea. Dr. Andrea Demjén ne vorbește despre atelierul de sticlă de la Prumbacu, a cărui activitate este menţionată documentar în prima jumătate a secolului al XVII-lea, în Ţara Făgăraşului. În anul 1619 acolo au fost aduși meșteri venețieni care știau să producă o sticlă de calitate superioară și astfel aflăm mai multe și despre motivele pentru care obiectul păstrat la muzeu are o valoare istorică importantă pentru Transilvania.


- Published in MUZEUL DE ACASĂ
Medalie cu portretul lui Mihai Viteazul

După intrarea triumfală în Alba Iulia, Mihai Viteazul a avut o emisiune monetară, cu un tiraj destul de redus, din care se păstrează o singură piesă originală, la Viena, și foarte puține copii mai târzii, una dintre acestea făcând parte din colecția numismatică a Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei. Copia de la muzeu, executată de un gravor german în jurul anului 1825, se deosebește prin gramaj de originalul de la Viena. Despre toate acestea, despre contextul în care a apărut această medalie, dar și despre portretul de pe piesa emisă în anul 1600, care probabil este cel mai apropiat de înfățișarea reală a lui Mihi Vitezul, ne povestește Dr. Livia Călian. Despre medalii și despre arta gravurii în perioada barocă, epoca de glorie a medalisticii, în care au fost realizate numeroase capodopere ale genului, ne povestește Dr. Claudia Bonța.

Descriere avers: Circular inscripţie; în câmp: cerc perlat; bust din faţă Mihai Viteazul purtând mantou cu guler de blană şi căciulă de blană cu penaj prins în agrafă Legendă revers: TRANSYL: LOCVMT: CIS: TRAN: PAR: ET: SVP: EXER. GE: CAP; A: D:/ VIGILAN/TIA: VIRTV/TE ET: ARMIS: VICTORI/AM: NACT/VS/ 1600/
- Published in MUZEUL DE ACASĂ
Sticluțele pentru Elixirul Dragostei

Colecţia de Istorie a Farmaciei este binecunoscută atât pentru exponatele sale, cât și pentru clădirea din centrul Clujului care le adăpostește. Între cele mai îndrăgite obiecte din colecție sunt sticluțele pentru Elixirul Dragostei, foarte populare mai cu seamă în preajma zilei de Dragobete. În colecție se păstrează patru recipiente din sticlă pictată manual, cu diferite reprezentări romantice (inimi, porumbei afrontaţi, cupluri, flori) realizate într-o manufactură din Transilvania la jumătatea secolului al XVIII-lea. Despre acestea, despre conținutul lor și despre diferitele ingrediente folosite pentru prepararea elixirelor, ne povestește dr. Ana Maria Gruia. Despre situația clădirii, despre istoricul ei și despre cum va arăta aceasta după amplele lucrări de restaurare ne vorbesc Dr. Felix Marcu, managerul muzeului și arhitectul Endre Ványolós , care coordonează restaurarea clădirii și a picturilor murale. Dacă sunteți fascinați de istoria farmaciei, pe pagina de facebook (https://www.facebook.com/colectiefarmacluj) și pe blogul colecției (http://farmacluj.blogspot.com) puteți găsi în fiecare zi postări super interesante despre boli și remediile lor, recipiente, instrumente medicale și multe alte curiozități legate de acest domeniu.


- Published in MUZEUL DE ACASĂ
Spada călăului orașului Cluj

În Evul Mediu legea era impusă prin intermediul unor pedepse destul de aspre, iar una dintre acestea era decapitarea. Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei, păstrează în colecția sa spada călăului orașului Cluj, care datează din secolul al XVI-lea, o spadă cu o lamă lată, cu vârful ușor rotunjit, cu două tăișuri și un mâner lung, îmbrăcat în piele, care se prindea cu ambele mâini. Cum era folosită, în baza cărei legi și cine putea fi decapitat, ne povestește istoricul Andrei Fărcaș. Dr. Diana Varga ne vorbește despre mecanismele punitive din Transilvania Evului Mediu în contextul sistemului juridic medieval și astfel aflăm că orașul Cluj avea ”jus gladii”, adică dreptul de a aplica pedeapsa capitală, un privilegiul acordat de rege orașelor importante. Tot colega noastră ne vorbește și despre câteva instrumente de penitență din colecția muzeului, utilizate în mediul călugărilor catolici, pentru autoflagelare.
- Published in MUZEUL DE ACASĂ












