Primul exponat cu care vrem să vă trezim interesul de istorici amatori este așa-numitul topor vălătuc, o piesă unică din perioada pietrei șlefuite, descoperit în anii 1960, la Gurile Baciului, într-un mormânt neolitic de femeie.

Înainte ca muzeograful dr. Monica Bodea să vă spună mai multe despre simbolistica din spatele acestui obiect, dr. George Cupcea, directorul general adjunct al muzeului, vă va povesti despre numeroasele noastre colecții, iar dr. Márta Guttmann, expert restaurator, vă va vorbi despre importanța protejării și restaurării obiectelor istorice.

Pentru că zilele acestea trebuie să rămânem cu toții acasă, ne-am gândit să vă povestim despre cum arătau casele în perioada neolitică. După cum vă vor convinge colegii noștri, specialiști în această perioadă, oamenii din preistorie aveau o viața spirituală bogată și cunoștințe pentru a construi locuințe fastuoase și atent decorate. Muzeograful Malvinka Urák vorbește despre un portal din perioada enelolitică, aflat în colecțiile muzeului, iar dr. Mihai Rotea și dr. Tudor Sălăgean, directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, discută despre structura și materialele de construcții utilizate pentru ridicarea locuințelor din această perioadă.

Astăzi aflăm lucruri interesante despre Tăblițele de la Tărtăria, care sunt printre cele mai controversate obiecte din colecția Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei. În jurul lor s-au construit numeroase istorii, mai mult sau mai puțin credibile. Colegii noștri, dr. Monica Bodea și dr. Mihai Rotea, vorbesc cu Ovidiu Moldovan despre contextul lor de descoperire, despre teoriile privitoare la datarea lor, dar și despre semnificația pe care acestea ar putea să o poarte.

Tăbliţe de lut (ansamblu de 3 bucăţi) cu semne, Tărtăria (jud. Alba)

Astăzi colegii noștri Malvinka Urák și dr. Mihai Rotea ne povestesc despre primele orașe și modul în care acestea erau organizate în perioada neolitică dar și despre o căsuță miniaturală din lut, descoperită la Turdaș, în a doua jumătate a sec. al XIX-lea. Piesa a fost datată în neoliticul dezvoltat (ca 4900 î. Chr.) și a fost donată muzeului în anul 1891, de contesa Zsófia Torma. Colega noastră Sanda Man ne povestește câteva lucruri interesante despre contesă, despre pasiunea sa pentru trecut și mai cu seamă pentru desoperirile de la Turdaș.

Zilele trecute am aflat câteva lucruri interesante despre viața materială și spirituală a oamenilor din preistorie. Colegii noștri, Malvinka Urák și dr. Mihai Rotea, ne povestesc astăzi despre un idol de lut, de tip bucranium sau semilunar, denumit astfel pentru că semăna cu un craniu de taur, descoperit într-un tumulul din Cheile Aiudului, județul Alba. În opinia lui Mihai Rotea, taurul ar reprezenta principiul masculin care, alături de zeița mama, principiul feminin, formau dualitatea lumii religioase neolitice. dr. Gheorghe Lazarovici prezintă o altă posibilă interpretare pentru acest interesant obiect eneolitic.

În călătoria noastră am ajuns deja în epoca bronzului, o perioadă în care modul de viață al oamenilor s-a modificat: a crescut mobilitatea comunităților, precum și numărul conflictelor armate datorate luptei pentru resurse. Colegii noștri, Malvinka Urák, Mihai Rotea și Mihai Wittemberger ne povestesc astăzi despre o piesă excepțională din colecția muzeului – o rapieră de tip micenian. Rapierele sunt spade de cavalerie, răspândite din Grecia în toată Peninsula Balcanică și sunt piese foarte rare, în Transilvania fiind cunoscute doar câteva exemplare.

Astăzi mergem la Uioara, în județul Alba, și aflăm mai multe despre o descoperire accidentală, dar foarte importantă, care a avut loc în anul 1909. Vorbim despre un depozit de bronzuri care cuprinde aproximativ 6000 de piese (unelte, arme, podoabe), care însumate depășesc în greutate o tonă. Dr. Mihai Rotea argumentează că depozitul de la Uioara a fost cultic, dedicat unei zeități, iar dr. Monica Bodea ne spune povestea unui obiect deosebit, un brâu realizat dintr-o foaie subțire de bronz, bogat decorat prin gravare fină. Colegul nostru Radu  Cordoș ne povestește despre modul în care aceste piese pot fi stabilizate, pentru a evita corodarea și deteriorarea lor în timp

Brâu, Uioara de Sus (jud. Alba)

Astăzi vorbim despre viața de apoi și despre mumificare. Poate vă întrebați, pe bună dreptate, ce legătură există între Transilvania și mumiile egiptene? Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei este unul dintre cele două muzee din țară care păstrează în colecțiile sale o mumie cu sarcofag. Acest rar artefact a ajuns în patrimoniul nostru în anul 1910 și face parte dintr-un lot de 70 de sarcofage, toate descoperite aproape de Cairo. Colega noastră dr. Eugenia Beu-Dachin ne spune povestea însemnelor care decorează cartonajul mumiei (învelișul textil pictat) și sarcofagul acesteia, iar dr. Alexandru Diaconescu ne vorbește despre Ka, sufletul defunctului, despre motivul pentru care oamenii se mumificau, cine avea dreptul de a fi mumificat  și cum evoluează acest fenomen în Egiptul antic.

Mumie egipteană cu sarcofag, Sharuna – Gamhud (Egipt)

Zilele acestea ne preocupă starea economiei mondiale, aprecierea sau deprecierea monetară. Pentru a afla când și unde s-au pus bazele economiei, trebuie să facem un salt în timp, cu peste 500 de ani înainte erei noastre, și să mergem tocmai în Lidia.  Îndrumați de dr. Agnes Găzdac și dr. Radu Ardevan astăzi aflăm câteva lucruri interesante despre prima monedă – hemihecta – și despre schimbările majore pe care le-a adus apariția acestui instrument comercial. Colegii noștri ne vor povesti despre cum putem recunoaște un astfel de artefact prețios, din ce material era realizat, care era valoarea sa, despre cine putea bate monedă, cum s-a construit și cum a evoluat sistemul în care era folosită. Mai trebuie să știți că în întreaga lume s-au păstrat aproximativ 300 de monede lidiene, iar una dintre aceste rarități numismatice se află în colecția muzeului nostru.

1/12 stater, monetăria Sardes, Lidia