Educație muzeală +
În 8 iunie, de la ora 16:00, colega noastră Monica Bodea deschide seria atelierelor online de Mediere Culturală+, organizate de Centrul Cultural Clujean (CCC), împărtășind experiența ei în organizarea proiectului Cele 12 papirusuri. De la viață la nemurire în Egiptul Antic. Acesta este rezultatul colaborării dintre Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei și Asociația „HaiHui printre cuvinte”. Susținut de Monica Bodea (muzeograf) și Luminița Bratu (profesor învățământ primar), proiectul se adresează copiilor cu vârsta cuprinsă între 6 și 10 ani și cuprinde activități lunare tematice, precum Misterul Piramidei sau Scarabeul – de la animal la zeu.
Atelierele de Mediere Culturală+ organizate de CCC își propun să creeze un spațiu de conexiune între cei pasionați de cultură, educație și mediere culturală.
Participarea e gratuită, pe bază de înscriere: .
Pentru mai multe informații: Cele 12 papirusuri – de la viață la nemurire în Egiptul Antic | Mediere Culturală+
- Published in EDUCAȚIE MUZEALĂ
MUZEUL FARMACIEI ARE O NOUĂ IDENTITATE VIZUALĂ
Casa Hintz, și implicit și Muzeul Farmaciei, au lepădat schelele și afișează noile logo-uri.
În pregătirea redeschiderii ne-am ocupat și de campania de rebranding. Am decis să păstrăm denumirea încetățenită de Muzeul Farmaciei, deși este vorba de fapt de Colecția de Istorie a Farmaciei, parte a Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei.
- Published in NOUTĂȚI
Alexandru Lapedatu
Cu ocazia Zilei Tratatului de la Trianon, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei dorește să vă aducă în atenție personalitatea lui Alexandru Lapedatu, unul dintre intelectualii și politicienii de marcă ai României de acum un secol. Primul Război Mondial a reprezentat un moment de reorganizare majoră a scenei politice internaționale, inclusiv prin restructurările de anvergură pe care le-a cauzat din punct de vedere teritorial. Conferința de Pace de la Paris a avut rolul de a rezolva diplomatic o multitudine de probleme extrem de dificile, lucru dovedit și prin faptul că la ea au participat 27 de state, în final fiind semnate 5 tratate de pace cu țările învinse, și anume: cu Germania la Versailles în 28 iunie 1919, cu Austria la Saint-Germain-en-Laye în 10 septembrie 1919, cu Bulgaria la Neuilly-sur-Seine în 27 noiembrie 1919, cu Ungaria la Trianon în 4 iunie 1920, respectiv cu Imperiul Otoman la Sèvres în 10 august 1920.
Formația sa de istoric născut în Transilvania, dar activând în Vechiul Regat l-a recomandat pe Alexandru Lapedatu pentru a face parte din delegația română la Conferința de Pace de la Paris, unde a jucat un rol major în argumentarea solicitărilor teritoriale ale României Mari. Vă invităm să aflați mai multe despre personalitatea complexă a lui Alexandru Lapedatu pornind de la pașaportul diplomatic al acestuia și continuând să explorați documentele și imaginile care îi ilustrează traseul intelectual și profesional, mărturii de excepție ale unei epoci și ale unui OM, puse în valoare prin proiectul MNIT Share.
- Published in EVENIMENTE TRECUTE
150 de ani de la trecerea în neființă a Domnitorului Alexandru Ioan Cuza
Azi, 15 mai, se împlinesc 150 de ani de la trecerea în neființă a Domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Pentru că muzeul este păstrătorul trecutului, fiecare piesă din patrimoniul nostru ”închide” în ea un moment istoric, pe care merită să-l deschidem din când în când. Pentru a marca momentul de azi, am ales să prezentăm această piesă din Colecția de istorie modernă a MNIT, o medalie creată pentru parastasul de un an de la moartea lui A.I. Cuza și emisă în 1874.
Inscripţia este încadrată de o cunună de lauri. În urmă cu un secol și jumătate, în data de 3/15 mai 1873, la Heidelberg, în Germania, se stingea din viață, la vârsta de 53 de ani, domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Numele său este legat indisolubil de Unirea Principatelor Române și de modernizarea României, prin aplicarea consecventă a prevederilor programului Revoluției de la 1848. Într-adevăr, de-a lungul unei domnii de doar șapte ani, (1859-1866), domnitorul a înfăptuit Unirea Principatelor Române și a pus bazele instituționale ale statului modern România. Unirea Principatelor a fost realizată, într-o primă etapă, sub forma unei uniuni personale, în persoana domnitorului (24 ianuarie 1859), și a fost desăvârșită trei ani mai târziu, atunci când s-a înfăptuit deplina unificare politico-administrativă a țării, prin crearea Parlamentului și a guvernului unic (22 ianuarie 1862). Domnia sa a fost una extraordinar de bogată în realizări și va rămâne înscrisă în conștiința românilor ca fiind o perioadă decisivă a istoriei naționale, care nu trebuie uitată niciodată. În acest sens, la funeraliile lui Alexandru Ioan Cuza de la Ruginoasa (29 mai/10 iunie 1873), Mihail Kogălniceanu, principalul său colaborator, afirma următoarele: “Nu greșelile lui l-au răsturnat, ci faptele cele mari. Veșnica lui amintire nu se va stinge din inimile noastre și ale fiilor noștri și cât va avea țara aceasta o istorie, cea mai frumoasă pagină va fi aceea a lui Alexandru Ioan I.”
Avers: ”ALECSANDRU JON – DOMN ROMANILOR”, cu bustul domnitorului, în costum militar, spre dreapta. Revers: ”CUSA VODA/SPRE/ POMENIRE/1874”.
Informații: dr. Ovidiu Muntean
- Published in EVENIMENTE TRECUTE
ÎN CURÂND REDESCHIDEM LAPIDARIUL MEDIEVAL ȘI PREMODERN
În vara anului 2023 se va deschide lapidariul medieval și premodern al MNIT, una dintre cele mai valoroase colecţii de acest gen din țară. Expoziția își propune prezentarea celor mai semnificative stiluri artistice din Transilvania prin intermediul monumentelor arhitectonice, funerare și sculpturale păstrate în patrimoniul muzeului, cu un accent special pe varietatea și bogăția acestei colecții.
- Published in ANUNȚURI
MUZEUL DE ACASĂ
Vă deschidem ușa spre comorile muzeului, iar secretele lor vă vor fi împărtășite chiar de experții muzeului. Fiecare obiect ales este special, fiecare poveste este deosebită și vă poate purta într-o călătorie virtuală spre alte timpuri. Proiectul a fost realizat în colaborare cu Radio Cluj, iar interviurile cu specialiștii au fost conduse de Ovidiu Moldovan. De asemenea.
Pe blogul Colecției de Istorie a Farmaciei colega noastră Ana Maria Gruia cercetează pentru noi cum erau tratate pandemiile în trecut.
Poftiți în muzeul de acasa!
- Published in Uncategorized
Topor vălătuc din perioada neolitică
Primul exponat cu care vrem să vă trezim interesul de istorici amatori este așa-numitul topor vălătuc, o piesă unică din perioada pietrei șlefuite, descoperit în anii 1960, la Gurile Baciului, într-un mormânt neolitic de femeie.
Înainte ca muzeograful dr. Monica Bodea să vă spună mai multe despre simbolistica din spatele acestui obiect, dr. George Cupcea, directorul general adjunct al muzeului, vă va povesti despre numeroasele noastre colecții, iar dr. Márta Guttmann, expert restaurator, vă va vorbi despre importanța protejării și restaurării obiectelor istorice.
- Published in MUZEUL DE ACASĂ
Locuințe din perioada eneolitică
Pentru că zilele acestea trebuie să rămânem cu toții acasă, ne-am gândit să vă povestim despre cum arătau casele în perioada neolitică. După cum vă vor convinge colegii noștri, specialiști în această perioadă, oamenii din preistorie aveau o viața spirituală bogată și cunoștințe pentru a construi locuințe fastuoase și atent decorate. Muzeograful Malvinka Urák vorbește despre un portal din perioada enelolitică, aflat în colecțiile muzeului, iar dr. Mihai Rotea și dr. Tudor Sălăgean, directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, discută despre structura și materialele de construcții utilizate pentru ridicarea locuințelor din această perioadă.
- Published in MUZEUL DE ACASĂ
Tăblițele de la Tărtăria
Astăzi aflăm lucruri interesante despre Tăblițele de la Tărtăria, care sunt printre cele mai controversate obiecte din colecția Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei. În jurul lor s-au construit numeroase istorii, mai mult sau mai puțin credibile. Colegii noștri, dr. Monica Bodea și dr. Mihai Rotea, vorbesc cu Ovidiu Moldovan despre contextul lor de descoperire, despre teoriile privitoare la datarea lor, dar și despre semnificația pe care acestea ar putea să o poarte.
Tăbliţe de lut (ansamblu de 3 bucăţi) cu semne, Tărtăria (jud. Alba)
- Published in MUZEUL DE ACASĂ
Căsuță miniaturală din lut din perioada neolitică
Astăzi colegii noștri Malvinka Urák și dr. Mihai Rotea ne povestesc despre primele orașe și modul în care acestea erau organizate în perioada neolitică dar și despre o căsuță miniaturală din lut, descoperită la Turdaș, în a doua jumătate a sec. al XIX-lea. Piesa a fost datată în neoliticul dezvoltat (ca 4900 î. Chr.) și a fost donată muzeului în anul 1891, de contesa Zsófia Torma. Colega noastră Sanda Man ne povestește câteva lucruri interesante despre contesă, despre pasiunea sa pentru trecut și mai cu seamă pentru desoperirile de la Turdaș.
- Published in MUZEUL DE ACASĂ
