Context: Prin contact direct cu exponatele, participanții vor descoperi cum trăiau oamenii în epoca preistorică și cum își confecționau obiectele necesare pentru vânătoare, hrană și protecție.

Descriere:

Participanții se vor implica într-o activitate interactivă în care vor explora uneltele și armele folosite în preistorie (ex.: topoare din piatră, vârfuri de suliță, cuțite din silex). Ghidul, împreună cu muzeograful și cadrul didactic, va explica pe scurt cum erau realizate aceste obiecte, din ce materiale (piatră, os, lemn) și la ce erau folosite. La finalul activității, fiecare participant va confecționa o replică de unealtă sau armă preistorică, folosind materiale sigure (carton, plastilină, lut, bețe de lemn, sfoară). Copiii vor lucra individual sau în echipă, învățând să respecte pașii de lucru și regulile de siguranță.

Scop:

Dezvoltarea interesului copiilor pentru istorie și patrimoniu cultural prin învățare practică și experiențe directe, stimulând curiozitatea, creativitatea și înțelegerea modului de viață al oamenilor preistorici.

Obiective:

La finalul activității, participanții vor putea să:

• recunoască câteva unelte și arme folosite în preistorie;
• descrie, pe scurt, materialele din care erau confecționate (piatră, os, lemn);
• explice la ce foloseau aceste obiecte oamenii preistorici (vânătoare, munci agricole);
• își dezvolte îndemânarea și creativitatea prin realizarea unei replici;
• colaboreze cu colegii și să respecte regulile de lucru și de siguranță;
• să aprecieze munca și ingeniozitatea oamenilor din trecut.

Context:

Activitatea își propune să aducă mai aproape de cei mici procesul prin care un artefact arheologic fragmentat este readus la viață.

Copiii sunt, prin natura lor, curioși și dornici să descopere „cum se fac lucrurile”. Pornind de la această curiozitate, atelierul valorifică patrimoniul muzeal pentru a explica, pe înțelesul lor, ce înseamnă descoperirea, conservarea și restaurarea unui obiect istoric.

Descrierea activității:

Copiii vor descoperi povestea unui vas ceramic vechi, găsit fragmentat (sub formă de cioburi) în urma unei săpături arheologice. Prin explicații accesibile, demonstrații vizuale și activități practice realizare de ghid împreună cu un muzeograf și un educator muzeal, aceștia vor înțelege:

• Cum ajung obiectele vechi în pământ;
• Ce este un arheolog și ce face acesta;
• Ce înseamnă restaurarea unui obiect;
• Cum poate fi reconstituit un vas pornind de la fragmente.

În partea practică, copiii vor participa la o simulare de reconstituire a unui vas din „cioburi” (replici realizate special pentru atelier), experimentând procesul de potrivire, lipire și completare a pieselor lipsă. Activitatea se desfășoară într-un cadru prietenos, prin joc, dialog și învățare prin descoperire.

Scopul activității:

Scopul principal al activității este familiarizarea participanților cu noțiuni de bază despre patrimoniu, arheologie și restaurare, printr-o experiență practică și interactivă care să stimuleze curiozitatea, creativitatea și respectul față de obiectele istorice.

Obiective:

La finalul activității, participanții vor putea:

• Să înțeleagă, la nivel elementar, ce este un obiect istoric și de ce este important să fie protejat;
• Să descrie pe scurt procesul prin care un obiect fragmentat poate fi restaurat;
• Să recunoască rolul arheologului și al restauratorului;
• Să manifeste grijă și respect față de patrimoniul cultural;
• Să își dezvolte abilități precum răbdarea, atenția la detalii și lucrul în echipă;
• Să participe activ la o activitate practică de reconstituire a unui obiect.

Context:

Perioada neolitică reprezintă un moment esențial în evoluția umanității, caracterizat prin trecerea de la viața nomadă la cea sedentară, apariția agriculturii, creșterea animalelor și dezvoltarea primelor comunități stabile.

Prin această activitate, participanții sunt încurajați să descopere istoria/preistoria într-un mod interactiv și creativ, îmbinând observarea directă a exponatelor muzeale cu realizarea practică a unei machete tematice.

Descrierea activității:

Copiii vor participa la un tur ghidat adaptat vârstei lor, unde vor descoperi: locuințe specifice perioadei neolitice; unelte din piatră șlefuită; obiecte din lut (ceramică); dovezi ale practicării agriculturii și creșterii animalelor.

Ghidul, împreună cu muzeograful și educatorul muzeal, va explica, pe înțelesul copiilor, cum trăiau oamenii în acea perioadă, cum își construiau casele și cum își organizau comunitatea.

După vizită, copiii vor realiza, individual sau în grupuri, o machetă a unei așezări neolitice, folosind materiale diverse (carton, plastilină, lut, hârtie colorată, materiale naturale).

Macheta poate include: colibe din lut și paie; garduri de protecție; oameni și animale domestice; terenuri cultivate; unelte și obiecte din gospodărie.

Activitatea practică stimulează imaginația și ajută la consolidarea informațiilor dobândite în timpul vizitei.

Scopul activității:

Scopul principal al activității este familiarizarea participanților cu perioada neolitică și înțelegerea modului de viață al comunităților umane timpurii, prin îmbinarea învățării teoretice cu experiența practică și creativă.

Obiective:

La finalul activității, participanții vor putea:

• Să identifice caracteristicile principale ale perioadei neolitice;
• Să recunoască elementele unei așezări neolitice;
• Să înțeleagă importanța agriculturii și a vieții sedentare;
• Să realizeze o machetă tematică utilizând materiale variate;
• Să reprezinte corect elementele specifice unei așezări neolitice;
• Să aplice informațiile dobândite în realizarea unei lucrări practice;
• Să colaboreze eficient în echipă;
• Să își dezvolte creativitatea și imaginația;
• Să își exprime ideile și să își susțină propria lucrare.

Context:

Tema aleasă, „Sabia dacică – Sica”, oferă oportunitatea de a explora universul fascinant al dacilor, popor antic care a locuit pe teritoriul actual al României, și de a descoperi importanța armelor în viața și cultura acestora.

Participanții sunt copii cu vârste cuprinse între 5 și 11 ani, grupați pe categorii de vârstă pentru a adapta informația și sarcinile de lucru nivelului lor de înțelegere și dezvoltare. Activitatea combină vizita ghidată cu un atelier practic, încurajând învățarea prin experiență directă și creativitate.

Descrierea activității:

Activitatea debutează cu o vizită ghidată în muzeu, unde copiii vor observa exponate reprezentative pentru perioada dacică. Ghidul, împreună cu muzeograful, va prezenta, într-un limbaj accesibil, informații despre cine au fost dacii, cum trăiau, cum se apărau și ce rol avea sabia în viața lor.

Vor fi explicate: forma și particularitățile sabiei dacice (lamă curbată, dimensiuni variate); materialele din care era realizată; modul în care era folosită; diferențele dintre armele dacice și cele ale altor popoare antice.

După vizită, copiii vor participa la un atelier practic în care vor realiza, individual, propria „sabie dacică”, folosind materiale sigure și adaptate vârstei (carton, hârtie colorată, muss, polistiren, markere etc.). Activitatea va pune accent pe creativitate, colaborare și respectarea indicațiilor.

La final, fiecare copil sau grup își va prezenta creația, explicând ce a învățat despre sabia dacică și despre cultura dacilor.

Scopul activității:

Scopul principal al activității este familiarizarea copiilor cu elemente esențiale ale istoriei și culturii dacice, printr-o experiență educativă interactivă, care îmbină învățarea teoretică cu cea practică.

De asemenea, activitatea urmărește dezvoltarea interesului pentru istorie și pentru patrimoniul muzeal, stimulând curiozitatea și dorința de explorare.

Obiectivele activității:

• La finalul activității, participanții vor putea:
• Să identifice sabia dacică (sica) și să recunoască forma sa specifică;
• Să înțeleagă rolul sabiei în viața dacilor;
• Să dobândească informații de bază despre civilizația dacică;
• Să realizeze o replică simbolică a sabiei dacice folosind materiale adecvate;
• Să respecte etapele de lucru și indicațiile primite;
• Să își dezvolte motricitatea fină și coordonarea;
• Să colaboreze eficient în cadrul activităților de grup.

Context:

În perioada Evului Mediu, conducătorii își afirmau autoritatea nu doar prin fapte, ci și prin simboluri vizibile. Sceptrul era unul dintre cele mai importante însemne ale puterii. Ținut în mână de regi sau împărați în timpul ceremoniilor, el arăta că aceștia aveau dreptul și datoria de a conduce, de a face dreptate și de a proteja comunitatea.

Descriere:

Sceptrul medieval este, în general, o tijă alungită, realizată din materiale rezistente precum metalul sau lemnul, adesea acoperită cu foiță de aur sau decorată cu argint. Partea superioară este bogat ornamentată și poate conține simboluri precum o cruce, un glob, o floare stilizată sau alte motive decorative specifice epocii.

Aceste elemente nu erau alese întâmplător. Ele transmiteau mesaje despre credință, autoritate, putere și statut social. Meșteșugarii care realizau astfel de obiecte lucrau cu mare atenție la detalii, transformând sceptrul într-o adevărată operă de artă.

Scopul activității:

Scopul activității este acela de a facilita înțelegerea noțiunii de putere în Evul Mediu și a modului în care aceasta era reprezentată prin obiecte simbolice.

În partea practică a activității, participanții vor realiza propriul sceptru, inspirându-se din modelul observat în expoziție. Astfel, informațiile teoretice vor fi completate de experiența directă a creației.

Obiectivele activității:

• Să încurajeze colaborarea și exprimarea liberă a ideilor.
• Prin această activitate educativă ne propunem:
• Să familiarizeze copiii cu rolul sceptrului în societatea medievală;
• Să dezvolte capacitatea de observare prin analiza unui obiect istoric autentic;
• Să explice relația dintre simboluri și exercitarea puterii;
• Să stimuleze creativitatea și imaginația prin activitate practică;