Muzeul nostru / Muzeul vostru – PoveȘtim 2.0
Vernisajul expoziției: miercuri, 27 mai 2026, ora 16:30, Str. C. Daicoviciu, nr. 2, Sala de evenimente, et. 1.
Final de proiect pentru elevii celor șase licee implicate anul acesta în Muzeul nostru / Muzeul vostru – PoveȘtim 2.0, un program educațional pentru adolescenți care își propune să transforme muzeul într-o experiență actuală și relevantă, în care obiectele de patrimoniu devin puncte de plecare pentru povești noi și perspective personale. 
Pornind de la piesele alese din expoziția „Comori nespuse. Istoria Transilvaniei prin obiecte”, elevii și-au construit propriile interpretări, folosind aplicații de editare video, colaje și momente de teatru. Pentru lansarea expoziției au pregătit și o serie de scenete, în care obiectele din vitrine sunt punctele de plecare.
Liceele participante la inițiativa MNMV 2026:
Colegiul Tehnic „Ana Aslan”
Colegiul Național „George Barițiu”
Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”
Colegiul Tehnic Energetic
Liceul de Informatică „Tiberiu Popoviciu”
Colegiul Național „Gheorghe Șincai”
- Published in ANUNȚURI, EDUCAȚIE MUZEALĂ, Muzeul nostru/ Muzeul vostru, NOUTĂȚI, PROGRAME EDUCATIVE 2026
EVENIMENTE EDUCATIVE SPECIALE
1. „DESTINE IMPLETITE ÎN ISTORIE”
Data: 22 februarie 2026, 14.00 -18.00
Loc: etajul I, sala interactivă
MNIT organizează un eveniment special dedicat sărbătorii Dragobetelui, în cadrul căruia iubirea este pusă în valoare prin povești și obiecte din patrimoniu.
Evenimentul cuprinde:
Redescoperim farmecul iubirii românești printr-o vizită ghidată specială (Expoziția „Comori Nespuse”) și un atelier creativ dedicat poveștilor de dragoste ale vremurilor de altădată.
Preț: bilet de intrare în muzeu.
2. „FIR CU FIR PRIN TIMP: MĂRȚIȘORUL”
Data: 1 martie 2026, 12:00 – 18.00; ultima intrare: 17:15
Loc: etajul I, sala interactivă
Evenimentul cuprinde:
- ghidaje gratuite în expoziția „Comori Nespuse”
- atelier de confecționat Mărțișoare „istorice”
În cadrul acestui eveniment, participanții vor confecționa un mărțișor inspirat din tradițiile vechi, folosind materiale simple, apropiate de cele utilizate în trecut. Vom împleti firele, vom alege forme simbolice și vom descoperi sensurile din spatele fiecărui gest, așa cum făceau oamenii de altădată. Atelierul propune nu doar realizarea unui obiect, ci și o întoarcere la semnificația autentică a mărțișorului: legătura dintre om și natură, dintre trecut și prezent, dintre tradiție și speranța unui nou început.
Preț: bilet intrare în muzeu
3. „ZILELE EUROPENE ALE ARHEOLOGIEI”
„De la ciob la vas: Povestea unui obiect restaurant”
Data: 12 iunie, 16.00 – 18.00
Loc: etajul I, sala interactivă sau curtea MNIT (dacă ne permite vremea)
Atelier realizat în colaborare cu Asociația HaiHui printre Cuvinte
„Micul arheolog în căutarea comorilor”
Data: 14 iunie, orele 12-18
Loc: curtea MNIT
Atelier realizat în colaborare cu Asociația UzinaDuzina
Curtea muzeului vă așteaptă cu jocuri, săpături și descoperiri pline de surprize.
Preț: bilet intrare muzeu
4. „NOAPTEA CAVALERILOR”
Data: 31 octombrie, 16.00 – 20.00
Loc: Lapidarul medieval și curtea muzeului
Muzeografii au pregătit tot felul de surprize, iar dacă veniți costumați în cavaler sau domniță, experiența va fi și mai memorabilă!
Pășiți într-o lume fascinantă, plină de simboluri sculptate și mister medieval și lăsați-vă purtați de povești care au traversat secolele.
Preț: bilet de intrare în muzeu. Cei costumați au intrare gratuită.
- Published in PROGRAME EDUCATIVE 2026
POVEȘTILE OBIECTELOR: PATRIMONIU, MEȘTEȘUG ȘI IDENTITATE
📞 Pentru înscrieri la atelierele educative: Monica Bodea – 0745 392 935.
Expoziția „Comori nespuse”
Context:
Într-o lume în care copiii sunt tot mai conectați la tehnologie și mai puțin la experiențe directe, activitățile educaționale desfășurate la Muzeul Național de Istorie, în parteneriat cu Asociația HaiHui printre Cuvinte, vin ca o alternativă valoroasă de învățare prin explorare și creativitate.
Grup țintă:
Programul este dedicat copiilor cu vârste între 5 și 11 ani și îmbină patrimoniul cultural cu povestea și lucrul manual, oferind o experiență educativă complexă, adaptată nivelului lor de înțelegere.
Scopul:
Scopul acestor activități este de a transforma vizita la muzeu dintr-o simplă observare a exponatelor într-o experiență interactivă, memorabilă și formativă.
Descriere:
Activitățile educaționale sunt structurate în două etape complementare:
1. Tur ghidat:
Prima etapă presupune explorarea muzeului alături de un ghid și un muzeograf, care le prezintă copiilor exponatele într-un limbaj accesibil și captivant.
Obiectele istorice devin puncte de plecare pentru dialog, întrebări și descoperiri. Copiii sunt încurajați să observe detalii, să formuleze ipoteze și să își exprime propriile idei despre trecut.
Vizita este urmată de o poveste tematică, construită în jurul unui obiect sau al unei perioade istorice prezentate. Povestea are rolul de a fixa informațiile într-un mod afectiv și ușor de reținut, stimulând imaginația și empatia.
2. Atelierul educațional:
În a doua etapă, micii participanți intră în rolul de „mici meșteșugari” sau „artiști ai trecutului”. În cadrul atelierului, ei încearcă să reproducă un obiect văzut în expoziție — fie că este vorba despre un vas, un element decorativ, un simbol sau un artefact simplificat.
Prin activitatea practică, copiii:
- își dezvoltă motricitatea fină;
- își exersează răbdarea și atenția la detalii;
- înțeleg mai profund procesul de realizare al obiectelor istorice;
- transformă informația teoretică într-o experiență concretă.
Atelierul este adaptat nivelului de vârstă, astfel încât fiecare copil să poată participa activ și să plece acasă cu propria creație.
Rezultate:
- Aceste activități generează beneficii educaționale și emoționale semnificative:
- Creșterea interesului pentru istorie și patrimoniu cultural;
- Dezvoltarea creativității și a gândirii critice;
- Îmbunătățirea capacității de concentrare și a lucrului în echipă;
- Consolidarea învățării prin experiență directă;
- Crearea unei relații pozitive între copil și spațiul muzeal.
Prin colaborarea dintre Muzeul Național de Istorie și Asociația HaiHui printre Cuvinte, muzeul devine un spațiu viu, prietenos și accesibil, unde trecutul prinde viață prin ochii și mâinile copiilor.
Activități:
„Meșteșugul uneltelor și armelor în preistorie”
Context: Prin contact direct cu exponatele, participanții vor descoperi cum trăiau oamenii în epoca preistorică și cum își confecționau obiectele necesare pentru vânătoare, hrană și protecție.
Descriere:
Participanții se vor implica într-o activitate interactivă în care vor explora uneltele și armele folosite în preistorie (ex.: topoare din piatră, vârfuri de suliță, cuțite din silex). Ghidul, împreună cu muzeograful și cadrul didactic, va explica pe scurt cum erau realizate aceste obiecte, din ce materiale (piatră, os, lemn) și la ce erau folosite. La finalul activității, fiecare participant va confecționa o replică de unealtă sau armă preistorică, folosind materiale sigure (carton, plastilină, lut, bețe de lemn, sfoară). Copiii vor lucra individual sau în echipă, învățând să respecte pașii de lucru și regulile de siguranță.
Scop:
Dezvoltarea interesului copiilor pentru istorie și patrimoniu cultural prin învățare practică și experiențe directe, stimulând curiozitatea, creativitatea și înțelegerea modului de viață al oamenilor preistorici.
Obiective:
La finalul activității, participanții vor putea să:
- recunoască câteva unelte și arme folosite în preistorie;
- descrie, pe scurt, materialele din care erau confecționate (piatră, os, lemn);
- explice la ce foloseau aceste obiecte oamenii preistorici (vânătoare, munci agricole);
- își dezvolte îndemânarea și creativitatea prin realizarea unei replici;
- colaboreze cu colegii și să respecte regulile de lucru și de siguranță;
- să aprecieze munca și ingeniozitatea oamenilor din trecut.
„De la ciob la vas: Povestea unui obiect restaurant”
Context:
Activitatea își propune să aducă mai aproape de cei mici procesul prin care un artefact arheologic fragmentat este readus la viață.
Copiii sunt, prin natura lor, curioși și dornici să descopere „cum se fac lucrurile”. Pornind de la această curiozitate, atelierul valorifică patrimoniul muzeal pentru a explica, pe înțelesul lor, ce înseamnă descoperirea, conservarea și restaurarea unui obiect istoric.
Descrierea activității:
Copiii vor descoperi povestea unui vas ceramic vechi, găsit fragmentat (sub formă de cioburi) în urma unei săpături arheologice. Prin explicații accesibile, demonstrații vizuale și activități practice realizare de ghid împreună cu un muzeograf și un educator muzeal, aceștia vor înțelege:
- Cum ajung obiectele vechi în pământ;
- Ce este un arheolog și ce face acesta;
- Ce înseamnă restaurarea unui obiect;
- Cum poate fi reconstituit un vas pornind de la fragmente.
În partea practică, copiii vor participa la o simulare de reconstituire a unui vas din „cioburi” (replici realizate special pentru atelier), experimentând procesul de potrivire, lipire și completare a pieselor lipsă. Activitatea se desfășoară într-un cadru prietenos, prin joc, dialog și învățare prin descoperire.
Scopul activității:
Scopul principal al activității este familiarizarea participanților cu noțiuni de bază despre patrimoniu, arheologie și restaurare, printr-o experiență practică și interactivă care să stimuleze curiozitatea, creativitatea și respectul față de obiectele istorice.
Obiective:
La finalul activității, participanții vor putea:
- Să înțeleagă, la nivel elementar, ce este un obiect istoric și de ce este important să fie protejat;
- Să descrie pe scurt procesul prin care un obiect fragmentat poate fi restaurat;
- Să recunoască rolul arheologului și al restauratorului;
- Să manifeste grijă și respect față de patrimoniul cultural;
- Să își dezvolte abilități precum răbdarea, atenția la detalii și lucrul în echipă;
- Să participe activ la o activitate practică de reconstituire a unui obiect.
„Așezarea neolitică – machetă”
Context:
Perioada neolitică reprezintă un moment esențial în evoluția umanității, caracterizat prin trecerea de la viața nomadă la cea sedentară, apariția agriculturii, creșterea animalelor și dezvoltarea primelor comunități stabile.
Prin această activitate, participanții sunt încurajați să descopere istoria/preistoria într-un mod interactiv și creativ, îmbinând observarea directă a exponatelor muzeale cu realizarea practică a unei machete tematice.
Descrierea activității:
Copiii vor participa la un tur ghidat adaptat vârstei lor, unde vor descoperi: locuințe specifice perioadei neolitice; unelte din piatră șlefuită; obiecte din lut (ceramică); dovezi ale practicării agriculturii și creșterii animalelor.
Ghidul, împreună cu muzeograful și educatorul muzeal, va explica, pe înțelesul copiilor, cum trăiau oamenii în acea perioadă, cum își construiau casele și cum își organizau comunitatea.
După vizită, copiii vor realiza, individual sau în grupuri, o machetă a unei așezări neolitice, folosind materiale diverse (carton, plastilină, lut, hârtie colorată, materiale naturale).
Macheta poate include: colibe din lut și paie; garduri de protecție; oameni și animale domestice; terenuri cultivate; unelte și obiecte din gospodărie.
Activitatea practică stimulează imaginația și ajută la consolidarea informațiilor dobândite în timpul vizitei.
Scopul activității:
Scopul principal al activității este familiarizarea participanților cu perioada neolitică și înțelegerea modului de viață al comunităților umane timpurii, prin îmbinarea învățării teoretice cu experiența practică și creativă.
Obiective:
La finalul activității, participanții vor putea:
- Să identifice caracteristicile principale ale perioadei neolitice;
- Să recunoască elementele unei așezări neolitice;
- Să înțeleagă importanța agriculturii și a vieții sedentare;
- Să realizeze o machetă tematică utilizând materiale variate;
- Să reprezinte corect elementele specifice unei așezări neolitice;
- Să aplice informațiile dobândite în realizarea unei lucrări practice;
- Să colaboreze eficient în echipă;
- Să își dezvolte creativitatea și imaginația;
- Să își exprime ideile și să își susțină propria lucrare.
„Sabia dacică”
Context:
Tema aleasă, „Sabia dacică – Sica”, oferă oportunitatea de a explora universul fascinant al dacilor, popor antic care a locuit pe teritoriul actual al României, și de a descoperi importanța armelor în viața și cultura acestora.
Participanții sunt copii cu vârste cuprinse între 5 și 11 ani, grupați pe categorii de vârstă pentru a adapta informația și sarcinile de lucru nivelului lor de înțelegere și dezvoltare. Activitatea combină vizita ghidată cu un atelier practic, încurajând învățarea prin experiență directă și creativitate.
Descrierea activității:
Activitatea debutează cu o vizită ghidată în muzeu, unde copiii vor observa exponate reprezentative pentru perioada dacică. Ghidul, împreună cu muzeograful, va prezenta, într-un limbaj accesibil, informații despre cine au fost dacii, cum trăiau, cum se apărau și ce rol avea sabia în viața lor.
Vor fi explicate: forma și particularitățile sabiei dacice (lamă curbată, dimensiuni variate); materialele din care era realizată; modul în care era folosită; diferențele dintre armele dacice și cele ale altor popoare antice.
După vizită, copiii vor participa la un atelier practic în care vor realiza, individual, propria „sabie dacică”, folosind materiale sigure și adaptate vârstei (carton, hârtie colorată, muss, polistiren, markere etc.). Activitatea va pune accent pe creativitate, colaborare și respectarea indicațiilor.
La final, fiecare copil sau grup își va prezenta creația, explicând ce a învățat despre sabia dacică și despre cultura dacilor.
Scopul activității:
Scopul principal al activității este familiarizarea copiilor cu elemente esențiale ale istoriei și culturii dacice, printr-o experiență educativă interactivă, care îmbină învățarea teoretică cu cea practică.
De asemenea, activitatea urmărește dezvoltarea interesului pentru istorie și pentru patrimoniul muzeal, stimulând curiozitatea și dorința de explorare.
Obiectivele activității:
- La finalul activității, participanții vor putea:
- Să identifice sabia dacică (sica) și să recunoască forma sa specifică;
- Să înțeleagă rolul sabiei în viața dacilor;
- Să dobândească informații de bază despre civilizația dacică;
- Să realizeze o replică simbolică a sabiei dacice folosind materiale adecvate;
- Să respecte etapele de lucru și indicațiile primite;
- Să își dezvolte motricitatea fină și coordonarea;
- Să colaboreze eficient în cadrul activităților de grup.
„Sceptrul medieval – simbol al puterii și al responsabilității”
Context:
În perioada Evului Mediu, conducătorii își afirmau autoritatea nu doar prin fapte, ci și prin simboluri vizibile. Sceptrul era unul dintre cele mai importante însemne ale puterii. Ținut în mână de regi sau împărați în timpul ceremoniilor, el arăta că aceștia aveau dreptul și datoria de a conduce, de a face dreptate și de a proteja comunitatea.
Descriere:
Sceptrul medieval este, în general, o tijă alungită, realizată din materiale rezistente precum metalul sau lemnul, adesea acoperită cu foiță de aur sau decorată cu argint. Partea superioară este bogat ornamentată și poate conține simboluri precum o cruce, un glob, o floare stilizată sau alte motive decorative specifice epocii.
Aceste elemente nu erau alese întâmplător. Ele transmiteau mesaje despre credință, autoritate, putere și statut social. Meșteșugarii care realizau astfel de obiecte lucrau cu mare atenție la detalii, transformând sceptrul într-o adevărată operă de artă.
Scopul activității:
Scopul activității este acela de a facilita înțelegerea noțiunii de putere în Evul Mediu și a modului în care aceasta era reprezentată prin obiecte simbolice.
În partea practică a activității, participanții vor realiza propriul sceptru, inspirându-se din modelul observat în expoziție. Astfel, informațiile teoretice vor fi completate de experiența directă a creației.
Obiectivele activității:
- Să încurajeze colaborarea și exprimarea liberă a ideilor.
- Prin această activitate educativă ne propunem:
- Să familiarizeze copiii cu rolul sceptrului în societatea medievală;
- Să dezvolte capacitatea de observare prin analiza unui obiect istoric autentic;
- Să explice relația dintre simboluri și exercitarea puterii;
- Să stimuleze creativitatea și imaginația prin activitate practică;
Echipa MNIT:
- Ioan Danca- custode
- Dr. Monica Bodea – muzeograf;
- Dr. Andra Comiati – educator muzeal;
Asociația HaiHui printre Cuvinte:
- prof. înv. primar Luminița Bratu
- Published in PROGRAME EDUCATIVE 2026
CEI DOISPREZECE OLIMPIENI-SFATUL ZEILOR
📞 Pentru înscrieri la atelierele educative: Monica Bodea – 0745 392 935.
Expoziția „Lapidariul Roman”
Context istoric:
Lapidariul roman conține piese reprezentative pentru istoria Transilvaniei antice, ele provenind în marea lor majoritate de pe teritoriul intracarpatic al provinciei Dacia. Multe dintre aceste piese sunt bine cunoscute specialiștilor, ele ilustrând – prin text sau imagine – toate aspectele vieții locuitorilor Daciei romane. Astfel, monumentele epigrafice și sculpturale sunt surse importante pentru studiul structurilor etnice, sociale, economice, administrative, militare, dar și pentru studiul vieții religioase, al domeniului funerar, al manifestărilor artistice, chiar și al vieții cotidiene și al limbii vorbite în fosta provincie a Imperiului Roman.
Obiectivele activității:
- Cunoașterea principalilor zei romani și a rolului acestora;
- Înțelegerea legăturii dintre oameni și zei în lumea romană;
- Dezvoltarea capacității de observare a monumentelor din piatră;
- Îmbogățirea vocabularului cu termeni precum: zeu, altar, ofrandă, inscripție, statui
- Stimularea imaginației și a participării active.
Descrierea activității:
Activitatea are loc în spațiul eferent Lapidarului roman al muzeului, unde sunt expuse monumente din piatră provenite din perioada romană, precum altare votive, monumente funerare, inscripții dedicate zeilor, precum și statui reprezentând diferiți zei.
Este destinată elevilor din ciclul primar și are rolul de a-i familiariza cu religia romană, într-un mod accesibil, prin observarea directă a vestigiilor arheologice și prin povești adaptate vârstei lor.
Activitatea se desfășoară în două etape:
1.Vizită ghidată în Lapidarul Roman:
Activitatea începe cu o vizită ghidată în Lapidar și este urmată apoi de o serie de discuții interactive despre ce este un zeu și ce știm despre zeii romani (Jupiter, Juno, Marte, Venus etc.). În spațiul Lapidarului, participanții vor observa altare votive și fragmente de monumente, iar fiecare piesă va fi prezentată sub forma unei scurte povești: cui era dedicată, pentru ce ajutor și cine a lăsat mesajul. Elevii sunt invitați să identifice simboluri simple și să asocieze monumentele cu zeii cunoscuți.
2.Atelier educațional:
În cadrul fiecărui atelier, elevii vor cunoaște câte un zeu din cei doisprezece zei Olimpieni, prin poveștile din cartea Legendele Olimpului de Alexandru Mitru. Povestea aleasă pentru fiecare zeu va fi relevantă pentru a ilustra caracterul, originile sau domeniile de activitate ale zeilor respectivi. Atelierele educaționale se vor axa pe confecționarea câte unui obiect reprezentativ pentru fiecare zeu în parte.
- Atelier 1: Iupiter, Neptun și Pluto își împart lumea
- Atelier 2: Minerva: înțelepciune și curaj
- Atelier 3: Apollo își caută loc de templu
- Atelier 4: Diana: regina pădurilor pornește prin munți
- Atelier 5: Iunona: nimeni nu scapă de privirea ei
- Atelier 6: Mercurius: zeul iscusinței și al vicleșugurilor
- Atelier 7: Venus: Iubire ca legendă
- Atelier 8: Liber Pater: un copil născut de două ori
- Atelier 9: Marte: chemarea războiului
- Atelier 10: Vulcan: arme divine, foc etern
Durata activității:
- Vizita ghidată: 30 minute
- Atelier: 60 minute
Rezultate așteptate:
- participanții pot numi câțiva zei romani și rolurile lor;
- înțeleg de ce romanii ridicau altare și inscripții;
- manifestă interes pentru patrimoniul arheologic și pentru muzeu;
- își dezvoltă creativitatea și capacitatea de exprimare orală;
- activitatea contribuie la formarea respectului față de cultura și istoria antică.
Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei
- Dr. George Cupcea – Director General Adjunct
Echipa MNIT
- Dr. Monica Bodea – muzeograf
- Dr. Andra Comiati – educator muzeal
- Published in PROGRAME EDUCATIVE 2026, Uncategorized
MUZEUL – UN PRIETEN PENTRU SENIORI
Publicul țintă: pensionarii
Obiective:
În cadrul proiectului „Muzeul – un prieten pentru seniori‟, ne-am îndreptat atenția către grupurile de seniori. Aceștia au petrecut momente plăcute într-un spațiu cultural, cu vizite ghidate și povești fascinante despre patrimoniu, prezentate de muzeografi de specialitate.
Activități:
În pragul Sărbătorilor Pascale, seniorii au ocazia de a participa la un atelier de pictură pe sticlă, inspirat din colecția Ion Mușlea, toate materialele fiind oferite gratuit.
Icoanele realizate au putut fi păstrate sau dăruite celor dragi.
Echipa MNIT:
- Diana Piru – educator muzeal
- Dana Gheorghe Șerban și Anca Bâlc – desenatori artistici
- Sergiu Odenie – fotograf.
- Published in PROGRAME EDUCATIVE 2026
ADUCEM MUZEUL LA VOI!
Publicul țintă: elevii din mediile defavorizate
Obiective:
Proiectul aduce muzeul mai aproape de elevii din mediul rural. Alături de cadrele didactice, copiii au ocazia să viziteze expozițiile, să afle povești despre istorie și patrimoniu și să vadă că muzeul poate fi un loc plin de curiozitate și descoperiri.
Pentru că accesul la cultură nu este întotdeauna ușor pentru ei, ne-am dorit ca această experiență să fie deschisă și accesibilă tuturor.
Activități:
Vzita la muzeu, accesul și ghidajul au fost oferite gratuit.
Proiectul continuă în școli, unde în sălile de clasă am desfășurat activități de educație muzeală interactive, prin care copiii au aflat mai multe despre muzeu și despre patrimoniul cultural.
Ne propunem ca și anul acesta să ajungem la cât mai multe școli din mediul rural, astfel încât un număr cât mai mare de elevi să poată beneficia de acest proiect.
Echipa MNIT:
- Diana Piru – educator muzeal
- Dana Gheorghe Șerban și Anca Bâlc – desenatori artistici
- Sergiu Odenie – fotograf
- Published in PROGRAME EDUCATIVE 2026, Uncategorized
MEȘTEREȘTI LA MUZEU
ÎNVAȚĂ UN MEȘTEȘUG ÎN TREI ZILE
www.scoaladevara.mnit.ro, scoaladevara@gmail.com
Perioada : 07 Iulie – 03 Septembrie, săptămânal, în fiecare zi de marți și joi de la ora 10,15 la 12,15 (etaj II, sala pedagogie)
Participanți : copii cu vârsta între 9 -14 ani
Școala de vară a Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei cuprinde, sub titlul Meșterești la Muzeu – învață un meșteșug în trei zile, ateliere practice, tematice, la care pot participa copii cu vârsta între 9 -14 ani.
Obiective:
Scopul este ca prin activitățile propuse aici să ajutăm participanții să dobândească deprinderile necesare pentru realizarea unor piese simple sau cu o complexitate moderată, care îi ajută să înțeleagă mai bine aspecte de viață cotidiană antică și să poată face comparații cu lumea actuală.
Activități:
Activitățile practice sunt axate în principal pe domenii în care produsul finit poate să fie realizat manufacturier (manual), cu tehnici care își au originea în perioadele istorice, cu un set minimal de deprinderi ce pot fi învățate în scurt timp de-a lungul programului.
Domeniile propuse au cuprins meșteșugul modelării lutului, inițierea în scriscrierile antice, tehnici al orfevrăriei și crearea de bijuterii, crearea și follosirea jocurilor antice , deprinderea unor elemente arhitecturale antice prin prin intermediul machetelor.
Atelierele se desfășoară în perioada iunie – august, câte trei zile în fiecare săptămână, cu o durată de 2 ore. Participarea se face pe bază de programare, fișă de înscriere completată de părinte sau tutore legal și este contra cost*.
* MNIT asigură materialele, echipamentele de protecție, facilitățile.
Temele:
1. Modelarea LUTULUI… unul dintre cele mai vechi meșteșuguri
2. Elemente de orfevrărie, simple PODOABE antice
3. Precum vechii arhitecți…construim MACHETE
Echipa MNIT:
- Dr. Cristian-Aurel Roman (coordonare, documentare, logistică, activități practice)
- Lăcrămioara Dana Gheorghe-Șerban (material foto – video, activități practice, design)
- Published in PROGRAME EDUCATIVE 2026, Uncategorized
MUZEUL NOSTRU, MUZEUL VOSTRU
POVEȘTIM 2
Perioada: ianuarie – octombrie 2026
Participanți: elevi cu vârsta între 14 -17
Parteneri:
- Colegiul tehnic Ana Aslan,
- Colegiul Național George Barițiu,
- Colegiul Tehnic Energetic,
- Liceul de Informatică Tiberiu Popoviciu,
- Liceul teoretic Mihail Eminescu Cluj,
- Colegiul Național Gheorghe Șincai
Context:
Proiectul MNMV a ajuns la cea de-a 5-a ediție, având ca sursă de inspirație expoziția „Comori nespuse. Istoria Transilvaniei în obiecte”. Adolescenții își aleg un obiect din expoziție și îl integrează într-un concept expozițional propriu. De-a lungul anilor, muzeul a devenit pentru ei un spațiu de explorare a ideilor și de înțelegere a muncii din spatele unei expoziții — de la cercetare și restaurare până la educație și comunicare. Proiectul pune accent pe dialog, creativitate și implicare, oferindu-le tinerilor un cadru modern în care își pot exprima opiniile și își pot crea propriile povești folosind tehnologia pe care o stăpânesc deja.
Obiective:
- continuarea și consolidarea colaborării între MNIT și liceele clujene, oferindu-le elevilor un loc în care să gândim și să lucrăm împreună, un spațiu dedicat discuțiilor, dezbaterilor și acțiunii, demers care tinde să devină o constantă în programul de educație muzeală realizat de MNIT.
- elevii să se simtă parte a unui proiect derulat într-un spațiu cultural specific, care le oferă perspective multiple în contextul unei educații informale în care sunt implicați specialiști – muzeografi, arheologi, conservatori, restauratori și, în același timp, cadre didactice cu diferite specializări.
- definirea unor noi modalități de valorificare a patrimoniului MNIT în funcție de interesul generațiile actuale de elevi și mijloacele tehnice preferate de către aceștia..
- dobândirea de noi competențe și dezvoltarea celor existente prin intermediul activităților realizate de persoane cu expertiză și vechime în domenii specifice;
- obținerea unei perspective mai aprofundate asupra istoriei cu ajutorul artefactelor aflate în patrimoniul MNIT;
- elaborarea unor criterii pentru viitoare proiecte luând în considerare preferințele noilor generații.
Aceste obiective se vor realiza cu ocazia activităților și întâlnirilor periodice, conform etapelor de desfășurare stabilite cu echipa de proiect.
Descrierea activităților:
1. Faza de Explorare și Descoperire (Muzeul ca Laborator)
Adolescenții sunt invitați să exploreze muzeul ca niște „detectivi culturali”. Fiecare adolescent sau grup își alege o piesă din vitrină – un obiect care le stârnește curiozitatea, chiar și cu o etichetă minimală. Această alegere inițială le conferă un sentiment de ,,proprietate’’ asupra proiectului.
2. Faza de Documentare pornind de la informațiile primate de la specialiști și Colectare de Date (Smartphone-ul ca Instrument de Cercetare)
Adolescenții folosesc smartphone-urile pentru a fotografia piesa și eticheta. Apoi, se folosesc de inteligența artificială (AI) și de motoarele de căutare avansate pentru:
- Recunoaștere de imagine AI: Ei pot folosi aplicații precum Google Lens sau alte instrumente de AI pentru a identifica obiectul, a afla mai multe detalii despre stilul, perioada sau materialul din care este făcut.
- Cercetare online: Pe baza informațiilor inițiale de pe etichetă (datare, loc de descoperire), ei caută în bazele de date online ale muzeelor similare, în arhive digitale sau în enciclopedii. Astfel, eticheta simplă devine un punct de plecare, nu o destinație finală.
3. Faza de Interpretare și Creare a Poveștii (Creativitate Digitală)
După ce au colectat informații, adolescenții trec la crearea propriilor povești. Ei nu rescriu istoria, ci o interpretează cu ajutorul muzeografilor și o dau mai departe într-un format care le este familiar. Ei pot folosi:
- Videoclipuri scurte (Rețele Sociale): Pot crea videoclipuri de 60 de secunde pe platforme precum TikTok sau Instagram Reels. Formatul ar putea fi „Trei lucruri pe care nu le știai despre… acest obiect din muzeu”, folosind o abordare personală și interactivă.
- Storytelling digital: Folosesc aplicații de editare video și foto pentru a suprapune imagini și animații, pentru a adăuga muzică și efecte vizuale. De exemplu, ar putea crea o poveste animată despre o statuetă, imaginându-și viața omului care a creat-o.
- Podcast-uri scurte: Pot înregistra un episod scurt de podcast (3-5 minute) în care povestesc despre piesa aleasă și de ce a devenit importantă pentru ei.
4. Faza de Prezentare și Diseminare (Comunitatea Online și Offline)
La finalul programului, adolescenții își prezintă creațiile. Acest lucru se poate face:
- Într-un spațiu dedicat în muzeu: Se poate organiza un eveniment în care videoclipurile și podcasturile sunt proiectate pe un ecran, transformând o zonă „moartă” a muzeului într-un spațiu de prezentare interactiv. (vernisaj în luna iunie înainte de vacanță)
- Online: Creațiile pot fi publicate pe un cont dedicat de pe rețele sociale al muzeului, cu permisiunea lor. Astfel, ei contribuie direct la modernizarea și promovarea muzeului, atrăgând un public nou, de vârsta lor.
Acest program transformă un muzeu perceput ca „static” într-un spațiu dinamic. Adolescenții nu sunt doar vizitatori, ci devin curatori digitali, co-creatori de conținut și promotori ai patrimoniului cultural. Oferim astfel o abordare inedită a activității de educație muzeală și a interacțiunii adolescenți-muzeu ca sursă de inspirație.
Echipa MNIT:
- Roman Cristian – muzeograf
- Man Sanda – muzeograf
Coordonatori ai proiectului PoveȘTIM școli partenere:
- Colegiului Național „Gheorghe Șincai” Cluj-Napoca – prof. Cecilia Johrend
- Colegiul Tehnic „Ana Aslan” – prof. Răzvan Frîncu
- Colegiu Național ,,George Barițiu” – prof. Andrei Dădălău
- Liceul Teoretic ,,Mihai Eminescu” – prof. Rares Gherasim și Miguel Moreno
- Colegiul Tehnic Energetic – prof. Oana Nan
- Liceul de Informatică „Tiberiu Popoviciu” – prof. Cătălina Țogorean
- Colegiul Național „Gheorghe Șincai” – prof. Cecilia Johrend
- Published in PROGRAME EDUCATIVE 2026, Uncategorized
ISTORII MEDIEVALE – REGELE ARTHUR ȘI SABIA EXCALIBUR
📞 Pentru înscrieri la atelierele educative: Monica Bodea – 0745 392 935.
Expoziția: Lapidariul Medieval și Premodern
Context istoric:
Lapidarul este o expoziție de monumente funerare, sculpturi și elemente arhitectonice din perioada medievală și premodernă (aproximativ secolele XIII-XIX). Colecția include piese romanice, gotice, renascentiste și baroce, precum blazoane, portaluri, fragmente de edificii religioase și civile sau alte artefacte sculpturale de epocă. Obiectele provin din achiziții, donații, demolări de monumente istorice și săpături arheologice din Transilvania, în special din zona Clujului. Forma actuală a colecției se înscrie în tradiția Societății Muzeului Ardelean din secolul al XIX-lea, care a strâns sistematic elemente arhitectonice de patrimoniu transilvănean.
Obiectivele activității:
- Familiarizarea participanților cu noțiuni de bază despre Lapidariul Medieval și despre Evul Mediu;
- Cunoașterea legendei regelui Artur și a sabiei Excalibur;
- Stimularea interesului pentru patrimoniul cultural și pentru muzeu;
- Dezvoltarea creativității și a îndemânării practice.
Descrierea activității:
Activitatea se desfășoară în două etape:
- Vizită ghidată în Lapidarul Medieval și Premodern:
Activitatea debutează cu o vizită ghidată în Lapidarul Medieval, unde participanții sunt introduși, într-un mod accesibil, în atmosfera Evului Mediu. Prin intermediul poveștii/legendei regelui Artur, al cavalerilor și al sabiei Excalibur, vor descoperi rolul simbolic al armelor și valorile cavalerești precum curajul, dreptatea și onoarea.
- Atelier educațional:
După vizita în Lapidar, în sala de educație muzeală sau chiar în spațiul alocat Lapidariului Medieval, participanții vor avea ocazia să confecționeze propria sabie Excalibur folosind materiale sigure și ușor de manevrat (carton, muss, frigărui din lemn, bile de polistiren, lipici, diverse piese de decor). Activitatea este una creativă și interactivă, fiind însoțită de discuții despre lumea medievală și importanța simbolurilor.
Durata activității:
- Vizita ghidată: 30 minute
- Atelier: 60 minute.
Rezultate așteptate:
- Dobândirea de cunoștințe elementare despre Evul Mediu și legendele medievale;
- Dezvoltarea abilităților creative și motrice prin activitatea practică;
- Manifestarea interesului și curiozității față de muzeu și patrimoniu cultural;
- Exprimarea ideilor și imaginației într-un context educativ;
- Asocierea învățării cu o experiență plăcută și participativă.
Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei
- Dr. George Cupcea – Director General Adjunct
Echipa MNIT
- Dr. Monica Bodea – muzeograf
- Dr. Andra Comiati – educator muzeal
- Ioan-Vasile Danca – custode
- Published in PROGRAME EDUCATIVE 2026
COMORI VĂZUTE – COMORI CREATE
📞 Pentru înscrieri la atelierele educative: Monica Bodea – 0745 392 935.
Expoziția „Comori nespuse”
„COLIERUL VÂNATORULUI”
Context istoric:
Paleoliticul (Epoca Veche a Pietrei) este cea mai veche și îndelungată perioadă din istoria omenirii, desfășurată aproximativ între 2,5 milioane de ani î.Hr. și 10.000 î.Hr. Caracteristicile principale ale perioadei: unelte din piatră cioplită, os și lemn, viață nomadă, bazată pe vânătoare și cules, descoperirea și folosirea focului, organizare în cete sau grupuri mici, apariția artei rupestre (picturi în peșteri, statuete).
- Paleolitic Superior: ~35.000 – 10.000 î.Hr. ( Homo sapiens).
- Paleolitic Inferior: ~1.000.000 – 120.000 î.Hr. (datări bazate pe geologie și tipologia uneltelor).
- Paleolitic Mijlociu: ~120.000 – 35.000 î.Hr. (asociat omului de Neanderthal).
Obiectivele activității:
- Familiarizarea participanților cu viața oamenilor în preistorie, cu accent pe paleolitic.
- Înțelegerea rolului obiectelor de podoabă și a colierelor în cultura preistorică.
- Dezvoltarea creativității și a abilităților practice prin realizarea unui colier inspirat din epoca paleolitică.
Descrierea activității:
Activitatea se desfășoară în două etape:
1. Vizita ghidată în expoziție:
Participanții vor fi însoțiți de un ghid specializat, care va prezenta viața oamenilor din preistorie, concentrându-se pe: modul de viață al vânătorilor-culegătorilor; uneltele și armele folosite; rolul ornamentelor și colierelor în societatea preistorică; semnificația colierelor în ritualuri sau ca simbol al statutului.
Obiectivul: participanții să observe și să înțeleagă materialele folosite, designul colierelor și tehnicile simple de realizare din epoca paleolitică.
2. Atelier educațional:
După vizita ghidată, participanții vor avea ocazia să realizeze un colier asemănător celui preistoric, folosind materiale moderne inspirate din cele originale (semințe, scoici, pietricele, șnur, lut, pastă de modelaj etc.).
Atelierul include: prezentarea materialelor și a tehnicilor simple de împletire; ghidarea pas cu pas pentru realizarea colierului; explicarea semnificației simbolice a fiecărui element adăugat.
Materiale necesare pentru atelier: sfori, lut, pastă de modelaj, scoici, pietricele, semințe, mărgele din lemn sau ceramică; foarfece (în funcție de vârstă); lipici sau cleme pentru prindere.
Durata activității:
- Vizita ghidată: 30 minute
- Atelier: 60 minute
Rezultate așteptate:
- Participanții își însușesc informații despre viața oamenilor preistorici și despre semnificația ornamentelor din acea perioadă.
- Participanții confecționează un colier inspirat din epoca paleolitică, valorificându-și creativitatea și dezvoltându-și îndemânarea practică.
- Activitatea contribuie la stimularea interesului pentru istorie/preistorie și pentru educația muzeală.
„PRIMELE SEMNE ALE SCRISULUI: Tăblițele de la Tărtăria”
Context istoric:
Neoliticul (Epoca Pietrei Șlefuite) este perioada preistorică în care oamenii au făcut un pas uriaș înainte în modul lor de viață. A început aproximativ în jurul anului 10.000 î.Hr. și marchează trecerea de la viața de vânători-culegători la o viață bazată pe agricultură, fiind una dintre cele mai importante transformări din istoria omenirii: oamenii devin agricultori (cultivă plante și domesticesc animale), trăiesc în așezări stabile (sate), realizează unelte din piatră șlefuită, mai rezistente și mai eficiente, confecționează ceramică (vase din lut) pentru gătit și depozitare, apar primele forme de organizare comunitară și credințe mai complexe
Obiectivele activității:
- Familiarizarea micilor participanți cu viața oamenilor în preistorie, cu accent pe semnificația primelor forme de scriere din spațiul românesc (cultura Vinča).
- Înțelegerea legăturii dintre simbol, comunicare și societate în cultura preistorică.
- Dezvoltarea procesului de creație al scrierii timpurii printr-un atelier practic.
- Dezvoltarea abilităților de observație, analiză și expresie creativă.
Descrierea activității:
Activitatea se desfășoară în două etape:
1.Vizita ghidată în expoziție:
Participanții vor fi însoțiți de un ghid specializat, care va prezenta viața oamenilor din preistorie, concentrându-se pe: modul de viață al vânătorilor-culegători; uneltele și armele folosite; viața religioasă, riturile și ritualurile; apariția scrisului și rolul simbolurilor. Accentul se va pune pe niște piese speciale: Tăblițele de la Tărtăria, ghidul cerând participanților să observe formele pieselor, să le descrie și să formuleze ipoteze despre funcția lor.
Obiectivul: înțelegerea procesului de creație; stimularea creativității și a gândirii simbolice; dezvoltarea coordonării fine și a atenției la detaliu.
2.Atelier educațional:
După vizita ghidată, participanții vor avea ocazia să își creeze propria “tăbliță de la Tărtăria”. Aceasta presupune modelarea unei tăblițe din lut; „scrierea” simbolurilor inspirate din cele reale (fiecare elev poate alege câteva simboluri sau chiar toate); observarea și discutarea diferențelor între replici și original.
Atelierul include: imagini sau replici miniaturale ale tăblițelor, prezentarea materialelor și a tehnicilor de modelare; ghidarea pas cu pas pentru realizarea „tăblițelor”.
Materiale necesare pentru atelier: lut, pastă de modelaj, bețișoare, scobitori, unelte pentru gravură, șabloane cu simboluri reproduse după tăblițele originale.
Durata activității:
- Vizita ghidată: 30 minute
- Atelier: 60 minute
Rezultate așteptate:
- Participanții cunosc aspecte ale vieții oamenilor preistorici și semnificația
- ornamentelor.
- Participanții realizează trei obiecte din lut, după modelul Tăblițelor aflate in Expoziție;
- Participanții pot face un mic jurnal sau un desen care să reflecte experiența lor: ce au învățat despre scris și simboluri, ce le-a plăcut la atelier.
- Activitatea stimulează interesul pentru preistorie și educația prin muzeu.
„OLĂRITUL ÎN LUMEA DACICĂ”
Context istoric:
Civilizația dacică s-a dezvoltat aproximativ între secolele II î.Hr. și II d.Hr.
Caracteristici importante: dacii trăiau în așezări și cetăți fortificate, mai ales în zona munților, se ocupau cu agricultura, creșterea animalelor, meșteșugurile și comerțul, erau buni luptători și își apărau teritoriul cu arme din fier, aveau regi puternici, precum Burebista și Decebal, capitala era la Sarmizegetusa Regia.
Epoca dacică se încheie în anul 106 d.Hr., când o parte din teritoriul Daciei este cucerită de romani.
Obiectivele activității:
- Familiarizarea participanților cu ceramica dacică și rolul acesteia în viața de zi;
- Dezvoltarea capacității de observare și de formulare a unor concluzii simple;
- Stimularea creativității și a îndemânării prin activități practice;
- Înțelegerea legăturii dintre obiectele expuse în muzeu și modul lor de realizare.
Descrierea activității:
Activitatea se desfășoară în două etape:
1.Vizita ghidată în expoziție:
Participanții vor fi însoțiți de un ghid la o vizită în Expoziție, adaptată nivelului lor de înțelegere, în cadrul căreia sunt prezentate vase ceramice dacice. Se va discuta despre materialele folosite (lut, apă, foc), despre formele vaselor și despre utilitatea acestora.
Participanții sunt încurajați să observe și să răspundă la întrebări simple legate de obiectele expuse.
2.Atelier educațional:
După vizita ghidată, elevii vor participa la un atelier de creație, în care fiecare realizează, din lut, un vas ceramic inspirat de cele dacice. Activitatea se desfășoară fără utilizarea roții olarului, folosind tehnici simple de modelaj. Elevii sunt ghidați pas cu pas și încurajați să își exprime creativitatea, respectând caracteristicile generale ale ceramicii dacice.
Atelierul include: imagini sau replici ale ceramicii dacice, prezentarea materialelor și a tehnicilor de modelare; ghidarea pas cu pas pentru realizarea vaselor.
Materiale necesare pentru atelier: lut, pastă de modelaj, bețișoare, scobitori, unelte pentru gravură, șabloane.
Durata activității:
- Vizita ghidată: 30 minute
- Atelier: 60 minute
Rezultate așteptate:
- recunoașterea vaselor ceramice ca obiecte utilizate de daci;
- înțelegerea, la nivel elementar, a procesului de realizare a unui vas din lut;
- dezvoltarea motricității fine și a creativității;
- creșterea interesului pentru istorie și patrimoniu cultural muzeal.
„GLADIUS: SABIA LEGIUNII ROMANE”
Context istoric:
Imperiul Roman a fost una dintre cele mai puternice civilizații ale lumii. Armata romană, bine organizată și disciplinată, a jucat un rol esențial în extinderea și menținerea imperiului. Unul dintre cele mai cunoscute simboluri ale soldatului roman (legionarul) este gladiusul, o sabie scurtă, folosită în luptele corp la corp. Gladiusul a apărut și a fost utilizat în principal în perioada cuprinsă între secolul al III-lea î.Hr. și secolul al III-lea d.Hr.
Obiectivele activității:
- Familiarizarea copiilor cu noțiuni de bază despre Imperiul Roman și armata romană;
- Cunoașterea gladiusului ca obiect istoric și simbol al legiunii romane;
- Dezvoltarea curiozității față de istorie și patrimoniu;
- Stimularea creativității și a îndemânării prin activități practice;
Descrierea activității:
Activitatea se desfășoară în două etape:
1.Vizita ghidată în expoziție:
Participanții vor fi însoțiți la o vizită ghidată, adaptată vârstei lor, în cadrul căreia vor afla informații despre romani, armata romană, legionari și echipamentul acestora. Accentul va fi pus pe gladius: formă, dimensiune, materialele din care era confecționat și modul în care era folosit. Explicațiile vor fi interactive, folosind întrebări și exemple ușor de înțeles.
2.Atelier educațional
După vizita ghidată, participanții vor avea ocazia să își confecționeze, fiecare, o replică simbolică a gladiusului (din carton/muss și alte materiale sigure). Activitatea va îmbina învățarea cu jocul și creativitatea.
Atelierul include: imagini cu armata romană, cu legiunile romane și cu gradius, prezentarea materialelor și a tehnicilor de confecționare a sabiei; ghidarea pas cu pas pentru realizarea piesei.
Materiale necesare pentru atelier: muss, șabloane, culori, piese de decor, ață, bile de polistiren.
Durata activității:
- Vizita ghidată: 30 minute
- Atelier: 60 minute
Rezultate așteptate:
- recunoașterea și descrierea gladiusul și a rolului său în armata romană;
- înțelegerea mai bine a viații soldaților romani și importanța disciplinei și organizării;
- manifestarea interesului și curiozității față de istorie și muzeu;
- dobândirea satisfacției realizării unui obiect propriu în cadrul atelierului;
- asocierea muzeului cu o experiență plăcută, educativă și interactivă.
„TABLIȚELE CERATE”
Context istoric:
Tăblițele cerate (tabulae ceratae) au fost utilizate de romani pe scară largă începând cu perioada Republicană timpurie și au continuat să fie folosite intens în întreaga perioadă Imperială, fiind un instrument de zi cu zi pentru notițe, școală și contracte comerciale.
Cele mai faimoase tăblițe cerate găsite pe teritoriul României, cele de la Roșia Montană (Alburnus Maior), datează din secolul al II-lea d.Hr., mai exact din timpul împăraților Antoninus Pius (138-161) și Marcus Aurelius (161-180).
Obiectivele activității:
- familiarizarea elevilor cu un aspect al vieții cotidiene din perioada romană;
- înțelegerea rolului scrisului în societatea romană;
- utilizarea unui instrument de scriere neconvențional (stylusul);
- dezvoltarea unei motricități fine prin scrierea și desenarea pe tăblița cerată;
- urmărirea instrucțiunilor simple în cadrul unui atelier practic;
- cooperarea cu colegii și muzeograful în desfășurarea activității;
- manifestarea curiozității și interesului față de trecut;
- respectul față de obiectele de patrimoniu și regulilor muzeului;
- stimularea curiozității față de istorie și patrimoniu cultural.
Descrierea activității:
Tăblițele constau dintr-o scândură de lemn (brad, fag, cireș) cu o ușoară adâncitură umplută cu ceară (de obicei neagră sau roșie), pe care se scria cu un stylus (instrument metalic sau osos).
Activitatea se desfășoară în două etape:
1.Vizita ghidată în expoziție:
Participanții vor fi însoțiți la o vizită ghidată, adaptată vârstei lor, în cadrul expoziției. Muzeograful va prezenta obiecte și informații legate de perioada romană, cu accent pe educație și scris. Vor fi explicate: ce sunt tăblițele cerate, din ce materiale erau realizate, la ce erau folosite. Prezentarea va fi interactivă, folosind întrebări simple și exemple ușor de înțeles.
2.Atelier educațional
În cadrul atelierului, participanții vor primi „tăblițe cerate” confecționate de muzeografi și un „stylus”. Aceștia vor învăța cum să scrie sau să deseneze pe ceară, imitând modul de lucru din epoca romană. Activitatea va avea un caracter practic, adaptat nivelului de înțelegere al copiilor.
Atelierul include: imagini cu tăblițe cerate descoperite în Imperiul Roman, prezentarea materialelor și a tehnicilor de confecționare a tăblițelor; ghidarea pas cu pas pentru realizarea piesei.
Materiale necesare pentru atelier: șabloane, instrumente de scris, tăblițe cerate din lemn.
Durata activității:
- Vizita ghidată: 30 minute
- Atelier: 60 minute
Rezultate așteptate:
- cunoașterea unor noțiuni de bază despre scrisul în perioada romană;
- identificarea unei tăblițe cerate și explicarea rolului ei;
- experimentarea directă a tehnicii de scriere antică;
- dezvoltarea unei atitudini pozitive față de învățarea prin experiență;
- manifestarea interesului și curiozității față de istorie și muzeu;
- dobândirea satisfacției realizării unui obiect propriu în cadrul atelierului;
- asocierea muzeului cu o experiență plăcută, educativă și interactivă.
Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei
- Dr. George Cupcea – Director General Adjunct
Echipa MNIT
- Dr. Monica Bodea – muzeograf
- Dr. Andra Comiati – educator muzeal
- Ioan-Vasile Danca – custode
- Published in PROGRAME EDUCATIVE 2026
- 1
- 2
