High Classic Transylvania – episodul 3
Castelul Kornis din Mănăstirea
Prezintă: Csók Zsolt, arheolog, MNIT
Interpretează:
Cvintetul de alămuri al Filarmonicii de Stat „Transilvania”: Gabriel Gyarmati – trompetă, Iosif Sătmărean – trompetă, Gabriel Cupşa – corn, Leonard Neamţ – Gilovan trombon, Alexandru Corlan – tubă
Coloana sonoră:
- Jeremiah Clarke: ”Processional Music: Trumpet Voluntary”, ”Bist du bei mir”, după J. S. Bach, ”Trumpet Tune” (aranjament de Thomas Campbell)
- Johann Sebastian Bach: ”Jesus bleibet meine Freude” (aranjament de Jean-François Taillard)
- Samuel Scheidt: ”Galliard Battaglia” (aranjament de Philip Jones)
- Giacomo Puccini: ”Nessun dorma” din Turandot (aranjament de Wheller)
- Claude Debussy: ”La fille aux cheveux de lin” (aranjament de Chuck Seipp)
- Wolfgang Amadeus Mozart: Allegro din ”Eine kleine Nachtmusik” (aranjament de Robert King)
Copyright: Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Filarmonica de Stat ”Transilvania”.
- Published in HIGH CLASSIC TRANSYLVANIA
High Classic Transylvania – episodul 2
Episodul 2: Biserica Reformată din Nima
Prezintă: Csók Zsolt, arheolog, MNIT
Interpretează: Corul Filarmonicii de Stat ”Transilvania”
Dirijor: Cornel Groza
Artiști lirici: Carmen Băcilă, Ioana Berean, Cosmina Gabor, Cristina Glodeanu, Claudia Lung, Ana-Maria Marc, Alexandra Burcă, Luminiţa Gheorghe-Milea, Dalia Ghişa, Cristina Rusu, Daniel Moţocan, Dan Bălan, Radu Cîmpan, Ciprian Mizgan-Danciu, Mircea Mureşan, Călin Rus, Alexandru Suciu.
Coloana sonoră:
- ”Finale” din Concertul pentru orchestră de Béla Bartók (Orchestra Filarmonicii de Stat „Transilvania”, dirijor Gabriel Bebeşelea; înregistrare live din concertul din 19 ianuarie 2018, Colegiul Academic, Cluj-Napoca);
- ”Pastorale-Fantaisie” de George Enescu (Orchestra Filarmonicii de Stat
- „Transilvania”, dirijor Gabriel Bebeşelea; înregistrare live din concertul din 23 iunie
- 2017, Colegiul Academic, Cluj-Napoca);
- ”Asperges me” de Tomás Luis de Victoria;
- ”In monte Oliveti de Giovanni Pierluigi da Palestrina;
- ”Exultate justi” de Ludovico da Viadana;
- ”Ave Maria” de Tomás Luis de Victoria.
Copyright: Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Filarmonica de Stat ”Transilvania”.
- Published in HIGH CLASSIC TRANSYLVANIA
High Classic Transylvania – episodul 1
Castelul Teleki, Luna de Jos
Prezintă: Csók Zsolt, arheolog, MNIT
Interpretează: Corniştii Orchestrei Filarmonicii de Stat „Transilvania”: Gabriel Cupşa, Ion Marina-Uifălean, Flavius Marc, Flaviu Lonca.
Coloana sonoră:
- ”Finale” din Concertul pentru orchestră de Béla Bartók (Orchestra Filarmonicii de Stat „Transilvania”, dirijor Gabriel Bebeşelea; înregistrare live din concertul din 19 ianuarie 2018, Colegiul Academic, Cluj-Napoca);
- ”Pastorale-Fantaisie” de George Enescu (Orchestra Filarmonicii de Stat
- „Transilvania”, dirijor Gabriel Bebeşelea; înregistrare live din concertul din 23 iunie 2017, Colegiul Academic, Cluj-Napoca);
- ”Corul vânătorilor” din ”Der Freischütz” de Carl Maria von Weber (aranjament de Heinz Liebert);
- ”Le Rendez-vous de chasse” de Gioachino Rossini;
- ”Claudius Imperator Fanfare” de Ion Marina-Uifălean;
- ”Ave verum corpus” de Wolfgang Amadeus Mozart (aranjament de Heinz Liebert);
- ”Corul pelerinilor” din ”Tannhäuser” de Richard Wagner (aranjament de Heinz Liebert);
- Semnale de corn:
- ”La Royalle din Recueil de Fanfares pour la Chasse” (1776) de Marc-Antoine,
- Marquis de Dampierre;
- ”L’Apel din Nouveau Traité de Vénerie” (1742) de Antoine Gaffet de la Briffardière;
- ”La retraite din Les Dons des Enfans de Latone: la Musique et la Chasse du Cerf” (1734) de Jean Serré de Rieux;
Copyright: Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Filarmonica de Stat ”Transilvania”.
- Published in HIGH CLASSIC TRANSYLVANIA
INCURSIUNI DACICE ÎN SPAŢIUL VIRTUAL
din 2021
Expoziția are un caracter mixt, real-virtual. între artefactele expuse se numără vase ceramice, unelte din fier, obiecte din bronz, din sticlă şi piese din metal prețios. Totodată, vizitatorii vor putea interacționa virtual prin intermediul tehnicii moderne din expoziție cu artefactele și monumentele dacice care au fost scanate și digitizate în cadrul proiectului.
Expoziția INCURSIUNI DACICE ÎN SPAŢIUL VIRTUAL, organizată la sediul central al MNIT, etajul II, a fost realizată în cadrul Proiectului SEE „Când viaţa cotidiană antică devine patrimoniu UNESCO. Scanarea, restaurarea digitală şi contextualizarea artefactelor dacice din Munții Orăștiei” – PA16/RO12-LP10/18.02.2015 şi reprezintă unul dintre obiectivele specifice ale proiectului. Promotorul acestui proiect este Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, parteneri fiind Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Universitatea Babeş-Bolyai şi Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva.
- Published in EXPOZIȚII TRECUTE
ISTER

www.interreg-danube.eu/approved-projects/ister
Publicaţia finală a proiectului ISTER
Conectarea rutelor istorice romane din regiunea Dunării
Proiectul ISTER își propune să reînvie o moștenire veche de 2000 de ani prin repunerea pe hartă a drumurilor romane și dezvoltarea unui traseu accesibil pietonilor pe urmele romanilor. Traseul își propune să revigoreze economia rurală locală, să conecteze comunitățile cu patrimoniul și să transforme zonele neglijate în puncte focale, vii, pe un coridor eco-cultural de-a lungul Regiunii Dunării.
I. Despre proiect
Proiectul ISTER abordează provocarea discontinuității patrimoniului roman, care se reflectă atât într-o dimensiune teritorială legată de un nivel scăzut de investiții și conexiune între resursele de patrimoniu și sectoarele productive locale/regionale, cât și în dimensiunile de vizualizare și atractivitate în ceea ce privește promovarea și creșterea gradului de conștientizare asupra importanței resurselor de atrimoniu.
Obiectivul principal al ISTER se concentrează pe redescoperirea și revitalizarea rețelei antice de drumuri romane de-a lungul RD ca un motor cheie în promovarea dezvoltării teritoriale bazată pe utilizarea durabilă a patrimoniului cultural și natural (mai exact, traseele romane).
ISTER abordează dimensiunile teritoriale ale rutelor romane ca un element transnațional continuu ce trece granițele statelor din RD și oferă o scară relevantă pentru schimb și dezvoltare comună.
II. Obiective
- Configurarea unui grup de părți interesate pe mai multe niveluri
- Catalogul traseelor și așezărilor romane de-a lungul RD
- Strategia comună de branding
- Atlasul teritorial al traseelor romane din regiunea Dunării bazat pe GIS
- Instrument interactiv transnațional (aplicația ISTER)
- Acţiuni-pilot
- Manualul de politici
- Memorandum de întreținere
Pentru mai multe vezi:
- Published in PROIECTE
ZMEA
Zei și muritori din Egiptul antic
Proiect finanțat din Granturile SEE 2014-2021, prin Programul RO-CULTURA
Contract nr. RO-CULTURA-A1-2/2020/31.01.2020
Perioada de desfășurare a proiectului: februarie 2020 – iunie 2022
Valoarea contractului: 615.547,61 LEI (128.719,10 EURO)
Echipa:
Management: Felix Marcu, George Cupcea, Victoria Barabas
Implementare: Eugenia Beu-Dachin, Irina Nemeti, Diana Bindea, Ioana Cova, Sabin Grapini, Monica Bodea, Sanda Man.
Obiectivul general: punerea în valoare a colecției egiptene prin realizarea unei expoziții inovative, cu obiecte conservate și restaurate
La începutul secolului XX Muzeul Ardelean din Cluj a fost beneficiarul unor donații care au contribuit la realizarea unei valoroase colecții egiptene. Ulterior, acestea au intrat în gestiunea Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei.
Colecția egipteană se constituie în special din obiecte votive şi funerare, cea mai importantă piesă reprezentând-o o mumie umană așezată într-un sarcofag de lemn pictat provenind de la Gamhud (Egipt). Colecția include și câteva organe sau părți ale corpului uman mumificate (mână, faluși, plămân), dar și unele mumii animale – șoim, păsări, crocodil; tot din categoria pieselor funerare fac parte și statuetele ushebti, de faianță glazurată sau lemn pictat. Galeria obiectelor votive este completată de statuete de divinități precum Isis, Osiris, Harpokrates.
Proiectul ZMEA este unul interdisciplinar și are mai multe obiective specifice, printre care: conservarea şi restaurarea colecţiei egiptene, precum şi punerea ei în valoare prin realizarea unei expoziții moderne, integrate atât din punct de vedere vizual cât și informațional în galeria expozițiilor internaționale dedicate acestei teme; perfecționarea unor muzeografi, restauratori, conservatori prin colaborarea cu specialiști de la Muzeul de Arte Frumoase și Facultatea de Arte Plastice din Budapesta; folosirea unor metode moderne de investigație (fotografii speciale cu filtre UV și în infraroşu, CT și radiografii RX ale mumiilor, scanări 3D ale unor piese); realizarea unui film documentar, dar și a unui catalog de specialitate.
Colaborarea cu instituții precum Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca pentru investigațiile de imagistică medicală, dar și cu Universitatea Tehnică pentru scanări 3D ale unor piese din colecție a condus la sporirea cunoștințelor privind artefactele și a facilitat interpretarea acestora, dar și aprecierea degradărilor interne.
Catalogul de specialitate și materialele informative sub formă de autocolante printabile pe pereți, filmul documentar, dar și înregistrări ale investigațiilor CT și raze X, ale scanărilor 3D vor completa spectacolul vitrinelor.




- Published in PROIECTE
PHARMATRANS
Proiect de cercetare exploratorie
All Things Apothecary in 16th-20th-century Transylvania. The History of Pharmacy Collection in Cluj-Napoca. Farmaciile secolelor XVI-XX din Transilvania. Colecția de Istorie a Farmaciei din Cluj-Napoca
cod PN-III-P4-ID-PCE-2020-1562
Finanțat de la bugetul de stat, prin UEFISCDI
Suma totală a contractului: 1.192.842 lei
Desfășurare: 2021-2023
director proiect Dr. Gruia Ana-Maria
echipa: Dr. Maria Pakucs-Willcocks, Dr. Ioana Gruiță, drd. Ioana Cova, dr. Alexandru Rădulescu
colaboratori: Dr. Márta Guttmann, Dr. Kovács Zsolt, Dr. Magó Andrea Beatrix, Cornelia Rotariu, Radu Cordoș, Tudor Tomescu
Scopul general al proiectului constă din realizarea primului catalog exhaustiv al Colecției de Istorie a Farmaciei din Cluj-Napoca și distribuirea sa unei game largi de specialiști și publicului larg, pe plan internațional. Echipa are în vedere un catalog în șase volume, în limba engleză, publicat de către o editură acreditată din România. Catalogul va fi disponibil și online, în format pdf, pe site-ul proiectului (în curs de realizare).
Proiectul vizează și o serie de obiective intermediare/secundare:
O1. Vizitarea unor muzee europene reprezentative de istoria farmaciei, pentru a le permite membrilor echipei o documentare comparativă privind strategii curente de conservare, restaurare și expunere a unor astfel de bunuri de patrimoniu, achiziționarea altor cataloage de colecție și lucrări bibliografice relevante, precum și crearea unei rețele de specialiști în domeniu.
O2. Curățarea, consolidarea și restaurarea artefactelor din colecție care necesită astfel de intervenții specializate (cca. 500 de bunuri de patrimoniu de diferite tipuri).
O3. Obținerea de cunoștințe noi legate de artefactele din colecție, prin cele mai noi metode: investigații microscopice, micro-fotografii și analize chimice specializate a unor mostre de materia medica păstrate în unele dintre vechile recipiente.
O4. Transcrierea, traducerea și analiza tuturor manuscriselor din colecție, mare parte inedite.
O5. Cercetarea și prezentarea celor mai importante noi descoperiri privind istoria farmaciei transilvănene din secolul al XVIII-lea obținute pe baza cercetării colecției în cadrul unor conferințe internaționale și prin cel puțin 3 articole în reviste de prestigiu (ISI/ErihPlus).
O6. Promovarea proiectului, a activităților sale și a rezultatelor, prin: un website propriu (română-engleză), postări pe rețele de socializare, lansare de carte în 2023.
Pentru mai multe informații, vă invităm pe pagina proiectului vezi site-ul proiectului:
- Published in PROIECTE
MERCATUS
Magazinul de suveniruri al muzeului este amenajat sub forma unei pieţe romane (în latină mercatus). La sediul muzeului (parterul clădirii) comercializăm o serie de obiecte cu replici efective sau inspirate după bunuri culturale de patrimoniu, din colecţia muzeului, în colaborare cu artişti şi producători locali. Mercatus, se transformă mereu, în funcție de expozițiile noi care apar. Practic, devine și el un mic muzeu al creațiilor artiștilor/artizanilor locali, care au conceput produse inspirate din expozițiile active ale muzeului.
De exemplu, detaliile de pe mumia și sarcofagul acesteia, din expoziția “Zei și Muritori din Egiptul Antic”, au fost utilizate ca sursă de inspirație pentru crearea de bijuterii sau obiecte decorative.
Blue Petal a creat minunate bijuterii și obiecte din porțelan, pictate manual cu motive care se regăsesc pe mumie sau pe sarcofag, în special în colierele de pe bustul mumiei/sarcofagului și care aveau rolul de a indica un anumit statut social al defunctului.
Acid Cat a creat o colecție specială de bijuterii, piese unicat, inspirate din bijuteriile egiptene și conținând pietre naturale, perle sau sticlă de Murano.
Lampadaria Design a venit cu o colecție de perne, huse de laptop, de iPad, de cărți și de butelii de vin, care toate reproduc detalii de pe mumie/sarcofag, imprimate direct în textile.
Natura Paper a creat o serie de cutii pentru ceai sau pentru diverse obiecte, cu diferite detalii de pe mumie.
Toate produsele sunt de calitate superioară și pot fi integrate cu succes fie într-o ținută cool, fie în interioarele caselor voastre, fără a avea aspectul, adesea cheap, al unui suvenir. Este ceea ce urmărim, adică să vă creăm amintiri frumoase prin experiența de vizitare și să vă oferim, ca mărturie a acestei experiențe, obiecte pe care să le purtați sau să le folosiți cu drag, în viața de zi cu zi, nu care să vă împovăreze că trebuie doar să ștergeți praful de pe ele.
În plus, apelarea la artiști/artizani locali este încă o garanție a unicității și calității produselor, față de producția de serie. Iar colaborările în acest sens se vor dezvolta prin includerea produselor unor designeri deja consacrați, care vor crea produse special pentru MNIT. Și suntem foarte mândri că susținem și arta locală în acest fel. 🙂
Vă așteptăm!
Bijuterii
Bijuteriile sunt realizate cu replici după piese din colecția muzeului (copiere prin mulaj și turnare), inspirate de acestea sau de reprezentări de epocă. Am folosit următoarele obiecte de patrimoniu considerate reprezentative:


Obiecte personalizate

Set suporturi pahare cu reproduceri ale unor piese de patrimoniu DACICE – a. piatră cioplită cu cap stilizat de pasăre acvatică (element arhitectonic descoperit la Sarmizegetusa Regia); b. bust din bronz presupus a fi al unei divinități feminine dacice (descoperit la Luncani – Piatra Roșie); c. castron ceramic cu nervuri în relief, modelat manual (descoperit la Costești ”Lazuri”); d. lanț de argint din zale împletite, cu pandantiv (localitate necunoscută din Transilvania); e. fibulă (broșă) de argint cu nodozități (localitate necunoscută din Transilvania); f. brățară plurispiralică din argint, cu capete în formă de șarpe (localitate necunoscută din Transilvania).

Set suporturi pahare cu reproduceri ale unor piese de patrimoniu ROMANE – a. statuetă aurită a zeiței Victoria cu rol de pisă de car de paradă (Ulpia Traiana Sarmizegetusa, descoperire întâmplătoare); b. plăcuță votivă (ofrandă) reprezentând o divinitate feminină de origine celtică (descoperire întâmplătoare din Gherla); c. statuetă votivă reprezentând un țap (descoperită în Cluj-Napoca, Piața Unirii); d. mască ecvestră de paradă (din castrul roman de la Gilău); e. vas de bronz tip situla cu reprezentări de atleți (din castrul roman de la Gilău); f. inel de logodnă din aur cu reprezentarea unui cuplu (descoperire întâmplătoare de la Cristești)

Set suporturi pahare cu reproduceri ale unor piese de patrimoniu NUMISMATICĂ – a. Elisabeta I (Sissi), împărăteasa Austriei, medalie de încoronare ca regină a Ungariei, aur, 1867; b. Eleonora Magdalena Gonzaga, împărăteasa Austriei, medalie de încoronare ca regină a Ungariei, argint aurit, 1655; c. Marele Medalion al Încoronării lui Ferdinand și Mariei ca regi ai României Mari, 1922; d. monedă grecească, Corcyra (Corfu), argint, hemistater, sec. î.e.n.; e. tradrahmă dacică, imitație monede tip Filip II, argint, sec. III î.e.n.; f. medalie tip IN TEMPESTATE SECVRITAS, argint, Kremnitz, Ugaria, sec. XVIII. Inspirat după ducatul lui Christian Herman Roth (1645-1690).
Magneți de frigider cu Clujul vechi
Magneții reproduc unele dintre fotografiile realizate de către Ferenc Veress în Cluj în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Negativele pe sticlă de păstrează în colecția muzeului. Ferenc Veress s-a născut la Cluj în anul 1832. Ca adolescent a studiat meșteșugul aurăritului la Aiud unde a intrat în contact cu Miklós Zeyk, primul ardelean familiarizat cu procedeele fotografice ale lui Daguerre şi Talbot. Activitatea lui Veress a fost sprijinită de unul dintre cei mai importanți oameni de cultură ardeleni, contele Imre Mikó, fondatorul Societăţii Muzeului Ardelean. Fotograful clujean a participat cu primele sale experimente de fotografie color la Expoziția Mondială de la Paris din 1889.

- 1. Piața Centrală (Unirii), în stânga clădire demolată, în fundal, pe colt, Casa Hintz.
- 2. Tunul de poartă de pe strada Ungurilor (actualmente 21 Decembrie 1989)
- 3. Casa Matia Corvin (1887)
- 4. Biserica Sf. Mihail (cu portalul gotic mutat în 1889 la Bis. Sf. Petru, Bd. 21 Decembrie 1989)
- 5. Obeliscul Carolina, ridicat în anul 1831 în amintirea vizitei la Cluj a împărătesei Carolina Augusta împreună cu împăratul Francisc I, amplasat inițial pe latura de sud a Pieței Centrale (Unirii).
- 6. Bastionul Croitorilor, parte a celei de a doua incinte medieval a orașului. Construit în secolul al XV-lea, reconstruit în secolul al XVII-lea.
- 7. Zi de târg în Piața Centrală (Unirii), în fundal Hotelul Pannonia (actualul Hotel Melody).
- 8. Strada Podului/Gheorghe Doja (actualmente Ferdinand) văzută dinspre Piața Unirii
- 9. Piața Centrală (Unirii), în fundal Hotelul Pannonia (actualul Hotel Melody) și Palatul Banffy
- 10. Piața Centrală (Unirii), clădirile actualmente demolate din jurul Bisericii Sf. Mihail.
Cană ceramică, 300 ml, cu reproducerea tăblițelor de la Tărtăria
Tăblițele de lut de la Tărtăria au fost descoperite de către Nicolae Vlassa în anul 1961. Două dintre ele sunt acoperite semne care se presupune că fac parte din așa-numita ”Scriere Dunăreană”, un sistem de scriere mai vechi decât cel sumerian. A treia tăbliță este acoperită cu pictograme. Piesele au fost datate în jurul anului 5000 a. Chr.

Cană ceramică, 200 ml, cu reproduceri de paftale săsești
Aceste paftale de secol XVII, realizate din argint aurit, sticlă și pietre prețioase, erau bijuterii masive (de până la 15 cm in diametru), parte a costumului tradițional feminin săsesc, purtate pe piept. Aceste piese din colecția muzeului au fost realizate într-un atelier brașovean.

Set stickere
Coală cu diferite autocolante pentru caiete, telefon, laptop, ghiozdan etc. Motive decorative de pe gravuri de epocă cu vedute și steme ale Clujului și Transilvaniei, monede, piese dacice, piese romane identice cu cele de pe suporturile de pahare.
Sacoșa din bumbac
Sacoşă cu mânere, decor vedere a Clujului, detaliu de pe o placă de gravură pentru imprimat diplome de meșter.
Pix
Pix din carton reciclabil.
Umbrelă
Umbrelă din poliester cu terminații din lemn, decor logo-ul stilizat al Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei.




Tricou
triscou negru din bumbac, unisex, decor gravură florală de secol XVIII sau logo-ul stilizat al Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei.
Caiet A5
Caiet cu coperte de plută, decor florar de pe aceeaşi gravură, după o plăcuță din colecția muzeului. Sub decorul floral detaliat se află o mică vedută (probabil a cetății din Târgu Mureș), numele autorului (Josephus Vasarhelly) și anul (1772).
Gravuri
Gravuri pe hârtie manuală sau hârtie specială de grafică, cu diplome de meșter cu veduta Clujului și diferite reprezentări de pe plăcuțe de grafică din colecție, hărți și portrete (Matia Corvin).

Gravură colorată a Clujului, realizată în 1617. Face parte dintr-o lucrare mai amplă intitulată Civitates Orbis Terrarum, publicată în mai multe ediţii în secolul al XVII-lea, care conţinea 546 de vederi ale unor oraşe din întreaga lume. Cartuşul cu text în latină din partea stângă jos îl identifică pe cel căruia îi era dedicată lucrarea (Ferdinand, arhiduce al Austriei), pe artişti (pictorul Egidius van der Rye şi gravorul Georg Hoefnagel) şi anul (1617). Veduta Clujului prezintă oraşul fortificat în perioada sa de maximă înflorire, când era numit cel mai important oraş al Principatului Transilvaniei (Transilvaniae civitas primaria). În interiorul zidurilor de incintă se pot identifica cele mai importante clădiri – biserica gotică Sfântul Mihail, mănăstirea Dominicană (astăzi în Piaţa Muzeului), mănăstirea Franciscană (astăzi pe str. Mihail Kogălniceanu) – dar în exterior sunt reprezentate şi suburbiile, precum şi trei doamne în costume de epocă.
Obiecte din hârtie manuală
- Caiet din hârtie manuală, legat manual, copertă decorată cu stema Clujului sau a Transilvaniei.
- Set semne de carte cu motive decorative renascentiste (mascheroni) și stema Clujului.
- Set suporturi de pahare din hârtie manuală, cu steme ale orașului și ale comitatului Cluj, a Transilvaniei și a principalelor orașe.



Eșarfe
Eșarfe pictate manual cu motive inspirate de piese din colecția muzeului (cataramă emailată de secol XVI, ceramică dacică pictată, dulap de scris de secol XVIII, dolmanul guvernatorului Gheorghe Bánffy, topor cu disc și spin din Epoca Bronzului, vas decorativ care i-a aparținut lui Iuliu Hossu, portretul unei ducese de Brabant, o țintă dacică), realizate din mătase naturală (cele mici, 55 x 55 cm) și bumbac (cele mari, 180 x 33 cm).
- Published in Uncategorized
Arheologia de acasă – Episodul 1
Grădiștea de Munte – Sarmizegetusa Regia
Când spui ”Sarmizegetusa Regia”, n-ai cum să nu simți o anumită măreție și o anumită rezonanță a puterii. Este numele capitalei dacice și, pentru arheologi, a fost primul indiciu că vestigiile de acolo au o însemnătate aparte.
Amplasată într-o zonă superbă din Munții Orăștiei, întinsă pe sute de terase, cu o arhitectură monumentală a edificiilor, cu urmele sau ”rănile” unor războaie care au marcat istoria unui Imperiu, cu tezaure imense care au născut legende și încă le nasc, cu amploarea și intensitatea locuirii ei, Sarmizegetusa Regia are alura unui „Munte Sacru” (Kōgaionon), despre care relata într-un scurt pasaj Strabon, la începutul secolului I î. Hr.
Toate acestea au înscris Grădiștea de Munte – Sarmizegetusa Regia, alături de întreg ansamblul de cetăți din Munții Orăștiei, pe lista siturilor de referință pentru antichitatea europeană (fig. 1, 2, 3,4).
Descoperite în primii ani ai secolului al XIX-lea, ruinele „orașului din munți” au început să fie cercetate sistematic sub conducerea profesorului clujean D.M.Teodorescu, în perioada interbelică. Săpăturile au fost reluate și continuate, la o scară extinsă, de Constantin Daicoviciu, Hadrian Daicoviciu și Ioan Glodariu. Datorită demersurilor menționate putem să refacem acum imaginea generală a așezării, compusă din două mari cartiere civile, în care erau grupate locuințele și atelierele, din fortificație și sanctuar (fig. 5).

În cazul Sarmizegetusei Regia, vorbim despre cel mai complex ansamblu arhitectonic religios din Dacia. Campaniile arheologice recente s-au desfășurat în partea sud-vestică a sanctuarului, pe terasa a IX-a și în imediata sa vecinătate, unul dintre obiective fiind tocmai investigarea căilor de acces principale și secundare (fig.6).

De ce? Pentru înțelegerea topografiei sanctuarului, documentarea căilor de acces din perimetrul său are o importanță majoră, deoarece toate drumurile duc, de fapt, spre un ”miez”, spre destinația de cea mai mare importanță.
Încă din anii ’50 au fost dezvelite porțiuni ale unui drum pavat cu lespezi de calcar, cu o lungime de peste 200 m și cu o lățime de cca. 5 m. Dalele erau dispuse sub forma a numeroase trepte puțin înalte și, din loc în loc, sub forma unor platforme. Cel mai probabil, el era folosit pentru procesiunile religioase care porneau din zona fortificației și ajungeau până în apropierea templului mare rotund și a altarului, loc în care drumul se termina printr-o piațetă. În contextul noilor cercetări au fost observate o serie de detalii cu privire la tehnica de construire, la fazele de utilizare, la posibile refaceri, respectiv la scoaterea din uz a drumului pavat (fig. 7, 8, 9).
Săpăturile desfășurate acum trei decenii pe terasa a IX-a se soldaseră cu descoperirea unei porțiuni a ramificației vestice a drumului ceremonial. Continuarea cercetărilor de atunci a dus la aflarea a două noi segmente ale aleii alcătuite din dale cu varii forme, dimensiuni și, nu în ultimul rând, din trei tipuri de roci: calcar, gresie și andezit (este pentru prima dată când este atestată o asemenea alternanță) (fig. 10, 11, 12).
Prezența unei căi de acces atât de elaborate aducea în discuție existența unei construcții către care se îndrepta, astfel că s-a impus extinderea demersului arheologic pe terasa a IX-a. Rezultatele au fost remarcabile, între ele numărându-se descoperirea unui nou templu de mari dimensiuni (planul său avea în antichitate cel puțin cinci șiruri a câte 12 baze de calcar). Totodată, au fost identificate resturile unui edificiu dintr-o fază anterioară care a sfârșit în urma unui incendiu (fig. 13, 14).


Artefactele sunt diverse, amintind aici numeroase fragmente ceramice, unelte, arme și materiale de construcție din fier, piese din bronz și din sticlă, sute de fragmente de tencuială, unele dintre ele pictate (fig. 15, 16).


Informațiile au fost oferite de Dr. Răzvan Mateescu, arheolog MNIT
- Published in ARHEOLOGIA DE ACASĂ
Arheologia de acasă – Episodul 2
Șantierul arheologic Covasna – Cetatea Zânelor
Florus spunea despre daci că ”trăiesc nedezlipiți de munți”. Iar una dintre zonele muntoase de care dacii s-au simțit atrași a fost Cetatea Zânelor, de pe Dealul Cetății (930 m), de la periferia orașului Covasna. Impresionantă prin amplasare, dar şi prin vestigiile din piatră păstrate, Cetatea Zânelor a inspirat de-a lungul timpului admiraţie şi teamă, de numele ei legându-se numeroase poveşti şi legende. Pe Dealul Cetății, în tradiţia locală, ar fi locuit Ileana Cosânzeana şi suratele ei, zânele, de unde şi denumirea locului. Cercetările arheologice începute la mijlocul secolului XX au făcut cunoscut numele celor mai importanți locuitori de pe Dealul Cetății. Nu a fost vorba despre zâne, ci despre daci.
De-a lungul timpului Cetatea Zânelor a atras curioși, căutători de comori, erudiți sau specialiști. Identitatea celor care au ridicat cetatea a rămas pentru multă vreme o enigmă. Cele mai numeroase descoperiri de pe Dealul Cetății aparţin Regatului Dac, dar s-au găsit şi materiale din epoca bronzului, prima epocă a fierului sau din Evul Mediu. Cercetările arheologice în sit s-au desfășurat neîntrerupt în ultimii 20 de ani, însă cetatea nu și-a dezvăluit decât o parte din secrete.
Cea mai consistentă etapă de ocupare a Dealului Cetății este cea din perioada Regatului Dac. Prima fază de construire a cetăţii a început cândva la sfârșitul sec. II a. Chr. sau la începutul celui următor. Cetatea a cunoscut apoi mai multe refaceri. La începutul sec. II p. Chr., în contextul războaielor daco-romane, cetatea a fost distrusă.
Suprafaţa amenajată de către daci este de aproape 30.000 de m2, incluzând aici o acropolă şi şase terase (I-VI). Spațiul util pe care se putea construi acoperă 8.000 m2. Ziduri din piatră au fost ridicate la marginea teraselor, atât cu un evident scop militar, dar şi pentru a împiedica pământul să alunece. Pentru ridicarea zidurilor s-a folosit piatră locală, sumar prelucrată, lemn şi lut. În partea superioară, zidurile aveau o structură din lemn (palisadă). Astfel de ziduri puteau atinge 3-5 m înălțime. Lungimea totală a zidurilor depăşeşte 700 de m. Pe traseul zidurilor se aflau turnuri patrulatere. Astăzi, aproape în totalitate, zidurile sunt îngropate în pământ.
În interiorul zonei fortificate s-au descoperit urmele unor locuințe și ateliere. Materialele descoperite în cetate sunt numeroase şi diverse. Unele obiecte pot fi legate de activități militare, precum armele (sulițe, săgeți, cuțite) sau piesele de harnașament (pinteni, zăbale). Nu lipsesc obiectele de uz cotidian sau cele folosite în activitățile agricole sau meșteșugărești. Puținele monede descoperite sunt de origine grecească, celtică sau romană. Piesele de podoabă și accesoriile vestimentare (pandantive, mărgele, brățări, fibule) au fost realizate din materiale diverse. Vasele ceramice găsite în cetate sunt de o mare varietate tipologică şi utilitară. Modelate cu mâna sau la roata olarului, arse în culori negricioase, cenuşii sau cărămizii, acestea acoperă aproape toată gama olăriei din perioada Regatului Dac.
Recent, pe Terasa a II-a, în apropierea unui turn s-au găsit două edificii cu acoperișul susținut de trei rânduri de stâlpi din lemn. După două mii de ani, stâlpii din lemn nu s-au păstrat dar urmele lor sunt vizibile astăzi în stratul de stâncă sfărâmată aflat la fundația construcției. Funcţionalitatea edificiilor nu este pe deplin stabilită, dat fiind faptul că nu au fost în întregime conturate iar materialul care le aparţine se află în studiu. Poate fi vorba despre temple, de tipul celor cu aliniamente de coloane, dar nu poate fi exclusă și o altă funcționalitate.
Amplasarea cetăţii, suprafaţa relativ mare a teraselor, masivitatea liniilor de fortificare şi materialul arheologic descoperit indică pe Dealul Cetății existența unui important centru de putere al Regatului Dac, probabil o reşedinţă a unui conducător local.
Informațiile au fost oferite de dr. Paul Pupeză, arheolog MNIT
- Published in ARHEOLOGIA DE ACASĂ












