High Classic Rooms. Saloanele Muzicale de muzeu – ep. 4
BACH, BAROC ȘI FEMINITATE
5 martie, 2023, ora 19.00, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei
Muzica lui Johann Sebastian Bach, alături de piese de podoabă, accesorii de vestimentație, obiecte de artă decorativă datând de la finalul secolului al XVII-lea și din secolul al XVIII-lea, toate acestea vor crea atmosfera unei seri dedicată atât barocului, cât și feminității.
Interpretează:
Valentin Șerban – vioară
Mihai Diaconescu – pian
Octavian Lup – violoncel
Cea de a patra ediție High Classic Rooms. Saloanele Muzicale de muzeu, învăluită în muzica lui Johann Sebastian Bach, se desfășoară în imediata apropiere a Zilei Femeii. Sub această aură a feminității și sub influența stilului baroc care a inspirat muzica lui Bach, expoziția include piese de podoabă, accesorii de vestimentație, obiecte de artă decorativă datând de la finalul secolului al XVII-lea și din secolul al XVIII-lea. Piesa centrală a expunerii o reprezintă un corset specific epocii, iar bogăția detaliilor creează impresia de opulență specifică barocului. Ansamblul este întregit de bijuteriile care însoțeau permanent, uneori într-un număr impresionant, imaginea unei doamne din înalta societate: inele, brâuri, coliere, cercei sau ace de păr. Nu lipsesc nici accesoriile, sticluțele de parfum din materiale prețioase, oglinda venețiană de cristal sau cutiile pentru tutun de prizat.
Separat, dar văzute ca un liant între cele două teme principale (feminitatea și muzica barocă) vor fi expuse cahle unicat din colecția Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei, fiecare conținând reprezentarea câte unui personaj feminin cântând la un instrument muzical. Femeile interpretând la harpă, orgă sau bombardă (instrument muzical precursor al oboiului) au fost identificate ca fiind muze, iar prezența lor în zonă reflectă gustul elitelor transilvănene pentru muzica de cameră.
Spectacolul va fi completat cu diverse proiecții care vor întregi atmosfera barocă.
Înformații despre artiști:
Valentin Șerban este câștigătorul Premiului I al Concursului Internațional ”George Enescu”, ediția 2020-2021. Interpretarea sa din finala competiției – Concertul pentru vioară și orchestră de Jean Sibelius – a rămas unul dintre cele mai emoționante momente din istoria concursului.
Pianistul Mihai Diaconescu a obținut numeroase premii în cadrul concursurilor naționale și internaționale, a fost unul dintre soliștii tradiționalului concert regal, concert care are loc în fiecare an în Sala Ateneului Român, alături de Camerata Regală.
Octavian Lup este unul dintre cei mai străluciți violonceliști ai generației sale, un reprezentant al excelenței în arta muzicală și o personalitate remarcată pe podiumul scenelor naționale și internaționale. Laureat a numeroase concursuri din România și din străinătate, Octavian a concertat pe patru continente ale lumii, alături de nume cu rezonanță din domeniul muzicii clasice.
Parteneri: Armonix, Muzeul de Artă din Cluj-Napoca, Rotary Visio
Bilete pe eventbook.ro
Preț bilet: 50 lei
Cu biletul de la eveniment se pot vizita expozițiile Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei, până la finalul lunii martie
- Published in EVENIMENTE TRECUTE
MUZEUL DE ACASĂ
Acest proiect a apărut în perioada pandemiei, când expozițiile muzeului nostru erau închise pentru public. Ne-am gândit că, probabil mai sunt lucruri pe care nu le știți despre obiectele de patrimoniu ascunse în depozitele muzeului. MUZEUL DE ACASA este o nouă secțiune în pagina noastră de web care vă deschide ușa spre aceste comori, iar secretele vor fi împărtășite chiar de experții muzeului. Fiecare obiect ales este special, fiecare poveste este deosebită și vă poate purta într-o călătorie virtuală spre alte timpuri. Proiectul a fost realizat în colaborare cu Radio Cluj, iar interviurile cu specialiștii au fost conduse de Ovidiu Moldovan. De asemenea, vă invităm și pe blogul Colecției de Istorie a Farmaciei, unde colega noastră Ana Maria Gruia cercetează pentru noi cum erau tratate pandemiile în trecut. Poftiți în muzeul de acasa!
04.06.2020
Casa Wolphard-Kakas din Cluj-Napoca este una dintre puținele case renascentiste din Cluj care au mai rămas în picioare și care încă mai păstrează din elementele originale renascentiste. Deși fațada a fost reconstruită în secolul al XIX-lea, multe din elementele fațadei originale se află, în prezent, în lapidariul Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei. Mai multe depsre această casă și despre cei care au construit-o într-un interviu cu Mihály Melinda, istoric de artă și muzeograf în cadrul MNIT.
25.05.2020
Astăzi vorbim despre anul 1989 și expoziția Cluj 1989.21.12. Cu această ocazie, Ovidiu Moldovan a realizat un interviu cu Radu Negru, un participant la evenimentele din 21 Decembrie1989, de la Cluj, care evocă momentul din Piața Unirii, unde mai mulți demonstranți au fost răniți și uciși de rafalele de gloanțe. Într-un montaj selectiv, Dr. Ioana Gruiță, curatorul expoziției, descrie cele mai importante exponate și o parte din conceptul pe care echipa de muzeografi și conservatori ai MNIT l-au pus în scenă, prin expoziția organizată tomai pentru a comemora 30 de ani de la revoluția română.
22.05.2020
Călătoria noastră în timp ne-a purtat până în Clujul anului 1918, perioadă din care datează un obiect cu o poveste interesantă, aflat în colecția muzeului. Dr. Ioan Cârjă, de la Universitatea Babeș-Bolyai, ne conturează cadrul general al evenimentelor, iar colegul nostru, dr. Ovidiu Munteanu, ne spune povestea acestui panou cu inscripție, care, alături de steagul tricolor, a fost urcat pe sediul Senatului Național Român din Ardeal, situat în clădirea Băncii Economul, la 12 noiembrie 1918. Panoul a fost realizat de Sidonia Docan, care era “soră conducătoare de Cruce Roșie”, dar și secretară a Senatului. Colegul nostru Pompei Grapini ne vorbește despre această piesă, din punctul de vedere al specialistului restaurator.
13.05.2020
În Transilvania secolelor XVII și XVIII nobilii călătoreau destul de mult și mereu aveau alături cuferele cu medicamente, pentru un tratament adecvat, la nevoie. Colecția de Istorie a Farmaciei din Cluj are în patrimoniul său un astfel de artefact, care a aparținut Teréziei Kemény. Cufărul, cu multe sertare și compartimente, este prețios prin faptul că păstrează toate sticluțele, fiecarea cu denumirea (în latină și maghiară) a substanței pe care o conținea, iar unele dintre acestea au conservat în interior și medicamentul: boabe de muștar, bezoare folosite în caz de otrăvire și multe altele, despre care aflăm de la colega noastră dr. Ana Maria Gruia. Dr. Márta Guttmann ne vorbește despre secretele substanțelor prezente în aceste sticluțe, iar dr. Diana Varga ne spune povestea Teréziei Kemény și a familiei sale. Dacă sunteți fascinați de istoria farmaciei, pe pagina de facebook (https://www.facebook.com/colectiefarmacluj) și pe blogul colecției (http://farmacluj.blogspot.com) puteți găsi în fiecare zi postări super interesante despre boli și remediile lor, recipiente, instrumente medicale și multe alte curiozități legate de acest domeniu.
11.05.2020
În Evul Mediu legea era impusă prin intermediul unor pedepse destul de aspre, iar una dintre acestea era decapitarea. Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei, păstrează în colecția sa spada călăului orașului Cluj, care datează din secolul al XVI-lea, o spadă cu o lamă lată, cu vârful ușor rotunjit, cu două tăișuri și un mâner lung, îmbrăcat în piele, care se prindea cu ambele mâini. Cum era folosită, în baza cărei legi și cine putea fi decapitat, ne povestește istoricul Andrei Fărcaș. Dr. Diana Varga ne vorbește despre mecanismele punitive din Transilvania Evului Mediu în contextul sistemului juridic medieval și astfel aflăm că orașul Cluj avea ”jus gladii”, adică dreptul de a aplica pedeapsa capitală, un privilegiul acordat de rege orașelor importante. Tot colega noastră ne vorbește și despre câteva instrumente de penitență din colecția muzeului, utilizate în mediul călugărilor catolici, pentru autoflagelare.
8.05.2020
Colecţia de Istorie a Farmaciei este binecunoscută atât pentru exponatele sale, cât și pentru clădirea din centrul Clujului care le adăpostește. Între cele mai îndrăgite obiecte din colecție sunt sticluțele pentru Elixirul Dragostei, foarte populare mai cu seamă în preajma zilei de Dragobete. În colecție se păstrează patru recipiente din sticlă pictată manual, cu diferite reprezentări romantice (inimi, porumbei afrontaţi, cupluri, flori) realizate într-o manufactură din Transilvania la jumătatea secolului al XVIII-lea. Despre acestea, despre conținutul lor și despre diferitele ingrediente folosite pentru prepararea elixirelor, ne povestește dr. Ana Maria Gruia. Despre situația clădirii, despre istoricul ei și despre cum va arăta aceasta după amplele lucrări de restaurare ne vorbesc Dr. Felix Marcu, managerul muzeului și arhitectul Endre Ványolós , care coordonează restaurarea clădirii și a picturilor murale. Dacă sunteți fascinați de istoria farmaciei, pe pagina de facebook (https://www.facebook.com/colectiefarmacluj) și pe blogul colecției (http://farmacluj.blogspot.com) puteți găsi în fiecare zi postări super interesante despre boli și remediile lor, recipiente, instrumente medicale și multe alte curiozități legate de acest domeniu.
6.05.2020
După intrarea triumfală în Alba Iulia, Mihai Viteazul a avut o emisiune monetară, cu un tiraj destul de redus, din care se păstrează o singură piesă originală, la Viena, și foarte puține copii mai târzii, una dintre acestea făcând parte din colecția numismatică a Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei. Copia de la muzeu, executată de un gravor german în jurul anului 1825, se deosebește prin gramaj de originalul de la Viena. Despre toate acestea, despre contextul în care a apărut această medalie, dar și despre portretul de pe piesa emisă în anul 1600, care probabil este cel mai apropiat de înfățișarea reală a lui Mihi Vitezul, ne povestește Dr. Livia Călian. Despre medalii și despre arta gravurii în perioada barocă, epoca de glorie a medalisticii, în care au fost realizate numeroase capodopere ale genului, ne povestește Dr. Claudia Bonța.
Legendă revers: TRANSYL: LOCVMT: CIS: TRAN: PAR: ET: SVP: EXER. GE: CAP; A: D:/ VIGILAN/TIA: VIRTV/TE ET: ARMIS: VICTORI/AM: NACT/VS/ 1600/
4.05.2020
Astăzi vorbim despre un obiect deosebit din colecția muzeului, o carafă din sticlă trasparentă, produsă în atelierul de sticlă de la Porumbacu, în secolul al XVII-lea. Artefactul este un bun pretext pentru o discuție despre istoria sticlei, iar dr. Ana Maria Gruia ne povestește despre originile tehnologiei, dar și despre celebra sticlă de Murano, produsă la Veneția, încă din secolul al XIII-lea. Dr. Andrea Demjén ne vorbește despre atelierul de sticlă de la Prumbacu, a cărui activitate este menţionată documentar în prima jumătate a secolului al XVII-lea, în Ţara Făgăraşului. În anul 1619 acolo au fost aduși meșteri venețieni care știau să producă o sticlă de calitate superioară și astfel aflăm mai multe și despre motivele pentru care obiectul păstrat la muzeu are o valoare istorică importantă pentru Transilvania.
2.05.2020
În perioada medievală, dacă trăiai în Claudiopolis/ Kolozsvár /Clausenburg, erai proprietarul unei case sau al unui teren și îți plăteai taxele, atunci te puteai numi un orășean cu drepturi depline. În funcție de meseria pe care o practicau, orășenii se organizau în asociații meșteșugărești, denumite bresle. Breslele aveau un rol economic, politic și administrativ în viaţa orașului și tot ele asigurau costurile apărării şi renovării sistmului de fortificații. Colega noastră Dr. Diana Iegar ne vorbește despre cele mai puternice bresle din Cluj și cum puteai ajunge membrul unei asemenea bresle. Ioana Cova, conservator al muzeului, ne vorbește despre modul de expunere a unui obiect deosebit, o carte a breslei aurarilor din Cluj, care datează din secolul al XVI-lea.
29.04.2020
Una dintre expozițiile recent organizate de MNIT, care a reunit cele mai spectaculoase piese de vestimentaţie şi podoabă din colecţia premodernă a muzeului, a fost Cornul abundenței. Luxul în lumea nobiliară transilvăneană. Dr. Diana Iegar, curatorul expoziției, ne spune astăzi povestea unor piese de îmbrăcăminte și de podoabă meșteșugit lucrate, descoperite în cripta bisericii reformate de la Cetatea de Baltă, în care fuseseră înmormântate Sofia Kendi, soția aristocratului transilvănean Melchior Bogathi, mama și bunica sa. Acestea au fost descoperite cu ocazia renovării bisericii, în anul 1897. Dr. Ana Maria Gruia ne oferă mai multe detalii despre specificul producțiilor artistice în Transilvania secolului al XVI-lea, iar Ioana Cova, restaurator textile și conservator, ne vorbește despre modul în care se consolidează și se restaurează obiectele de patrimoniu din material textil, deosebit de fragile și de prețioase.
27.04.2020
Am vorbit până acum despre Clujul în perioada romană, despre credințe, despre obiecte de viață cotidiană, dar nu v-am povestit până unde se întindeau granițele provinciei după cucerirea romană, pentru că nu întregul teritoriu al României de astăzi făcea parte din Dacia Romană. Frontiera fortificată a Imperiului Roman, denumită limes, avea în total 5000 km, din care aproximativ 1500 km se găseau pe teritoriul țării noastre.
Dr. Felix Marcu, managerul MNIT, dar și președintele Comisiei Naționale Limes, ne spune mai multe despre sistemul extrem de complex de fortificații (turnuri, valuri de pământ, ziduri, fortificații de mici dimensiuni, castre) pe care Imperiului Roman l-a construit pe teritoriul României. Dr. George Cupcea, ne vorbește despre trupele staționate pe limes, care aveau un rol de supraveghere și de vămuire a celor mai importante căi de acces înspre Transilvania, iar dr. Ioan Opriș ne povestește despre motivele pentru care romanii s-au retras din aceste teritorii.
Imaginea este preluată de pe site-ul: http://limesromania.ro, pe care puteți să-l consultați pentru a afla mai multe informații privitoare la proiectul dedicat frontierei Imperiului Roman pe teritoriul României.
- Published in Uncategorized
ISTORIA FARMACIEI
Colecţia este expusă în cea mai veche farmacie din Cluj, atestată în secolul al XVI-lea. La început farmacia era una publică, controlată de către Consiliul Orășenesc. Ea a fost privatizată în secolul al XVIII-lea, cel mai cunoscut proprietar al său fiind Tobias Maucksch (1752-1802), farmacist privilegiat al orașului. Este remarcabil că farmacia a funcționat timp de secole în aceeași locație. În secolul al XIX-lea a ajuns în proprietatea familiei Hintz, care a deținut-o până la naționalizare, în anul 1949.
La originea colecţiei se află donaţia de obiecte farmaceutice transilvănene a profesorului Iuliu Orient (1869-1940), expusă în anul 1904 într-una dintre sălile Muzeului Ardelean, îmbogăţită pe parcursul timpului prin alte donaţii valoroase. Colecția a sporit odată cu naționalizarea farmaciilor, în perioada comunistă, astfel că ea acum reflectă activitatea farmaceutică din Transilvania între secolele XVI-XX. Profesorul Bologa a fondat în anul 1954 Muzeului Farmaciei din Cluj, situat în această veche farmacie a Clujului. Ulterior, Muzeul Farmaciei a primit numele de Colecţia de Istorie a Farmaciei, fiind subordonată Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei.
Colecția include circa 2500 de bunuri culturale din întrega Transilvanie, majoritatea recipiente farmaceutice, dar și sticlărie și aparatură de laborator, cărți și documente și vechi leacuri (materia medica). Un alt lot important de obiecte îl reprezintă colecția deaparatură medicală, donată de către profesorul Manea. Cea mai importantă sală este vechea oficina, unde se vindeau medicamentele și care păstrează decorurile parietale pictate din secolul al XVIII-lea. Casa Hintz a fost restaurată, cercetările au dus la descoperiri importante legate de istoria clădirii și la extinderea subsolului, zona cea mai veche a construcției.
- Published in COLECȚII
COLECȚIA NUMISMATICĂ
Istoricul colecției numismatice este legat de Muzeul Ardelean înființat la Cluj în 1859. Din documentele păstrate aflăm că una dintre cele mai importante donații numismatice făcută viitorului Muzeu Ardelean datează cu mult mai devreme, din 1842. În anul respectiv, unul din membrii familiei Esterházy a donat o parte din colecția sa medalistică (149 de medalii napoleoniene), împreună cu 5.000 de forinți pentru plata custodelui. Prin urmare, nucleul colecției numismatice s-a conturat chiar înainte de înființarea muzeului. După deschiderea muzeului, pe tot parcursul celei de-a doua jumătăți a sec. al XIX-lea, colecția numismatică a crescut datorită donațiilor făcute de persoane importante și bogate, a achizițiilor din comerțul de antichități european și datorită descoperirilor arheologice.
Monedele păstrate în Cabinetul Numismatic acoperă o perioadă de timp de peste două milenii şi jumătate și au fost confecționate din platină, aur, argint și metal comun. Cea mai veche piesă se datează din sec. VI a.Ch. și provine din Regatul Lidiei! Colecțiile Esterházy şi Delhaes cuprind piese unicat sau mari rarități numismatice. Printre acestea se evidențiază medaliile Casei de Habsburg, monede și medalii transilvănene, monede antice grecești și romane de mare valoare istorică. O piesă emblematică este o medalie unică în lume și comemorează încoronarea împărătesei Gonzaga Eleonora Magdolna (soția lui Ferdinand III de Habsburg) ca regina Ungariei pe 6 iunie 1655 la Bratislava.
În perioada interbelică colecția numismatică a fost gestionată de Institutul de Studii Clasice de la Cluj. După înființarea actualului muzeu clujean în 1963, colecția numismatică s-a dezvoltat în special prin descoperiri arheologice, descoperiri întâmplătoare, iar după 1990 şi printr-o serie de achiziții valoroase (cum ar fi staterii de tip koson), donații făcute de Banca Națională a României (medalii de aur și argint) sau Monetăria Națională. În prezent, colecția numismatică cuprinde peste 100.000 de piese, monede, medalii, plachete, insigne, decorații, bancnote!
- Published in COLECȚII
COLECȚIA CONTEMPORANĂ
Patrimoniul muzeal ilustrează convingător marile prefaceri şi momentele de mare dramatism prin care a trecut societatea ardeleană în secolul XX.
Perioada de după Marea Unire din 1918 constituie un capitol de istorie foarte bine reprezentat în colecţiile generale ale muzeului. Deceniile dintre cele două mari războaie mondiale, anii ocupaţiei horthyste, apoi instaurarea regimului comunist şi evoluţia societăţii transilvănene de-a lungul acestei epoci sunt bogat ilustrate de mărturii ale vremii ce provin de la autorităţile centrale şi locale de stat, de la diferite alte instituţii, de la mari personalităţi şi oameni de rând ai timpului în care au trăit. Nu mai puţin relevante pentru epocă sunt şi diversele mărturii ce ilustrează multitudinea de aspecte ale vieţii cotidiene ale omului şi societăţii.
Obiecte de uz comun, de la cele mai variate ustensile, îmbrăcăminte, mobilier, ceramică şi sticlărie, arme, fotografii, însemnări manuscrise, corespondenţă, publicaţii, până la piese cu certă valoare artistică, sunt păstrate în colecţii ca testimonii preţioase. Între cele mai valoroase bunuri culturale se numără fondul familiei Daicoviciu, fodul Lapedatu, fondul Vaida-Voevod, fondul Șerban, dar și fondul Comisiunii Monumentelor Istorice din Transilvania. Pentru generaţiile ce vor urma sunt arhivate selectiv şi documente ale anilor de după 1989, facilitându-se astfel înţelegerea nuanţată a marilor schimbări de după perioada regimului comunist.
- Published in COLECȚII
COLECȚIA MODERNĂ
Colecția de istorie modernă deține un număr de peste 20.000 de bunuri culturale care ilustrează istoria şi civilizaţia spaţiului multietnic şi pluriconfesional al Transilvaniei, dar și a întregului continent european, în secolul al XIX-lea şi în primele decenii ale veacului următor. Printre aceste bunuri culturale se regăsesc o serie întreagă de obiecte provenite din colecţii de documente, arme, artă decorativă, știință și tehnică, gravuri, carte veche şi alte tipărituri.
De o importanță deosebită în cadrul colecției se bucură obiectele personale ale unor personalităţi politice, militare sau culturale din epocă, așa cum sunt cele ale revoluţionarilor români şi maghiari de la 1848 (Avram Iancu, Lajos Kossuth, Sándor Petőfi etc.), cele legate de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza, a suveranilor României, Carol I, Ferdinand I și regina Maria, a memorandistului Ioan Raţiu, a conților Imre Mikó și Géza Kuun, a contesei Ottilia Wass.
Colecția de istorie modernă cuprinde și un număr impresionant de documente referitoare la mişcarea naţională a românilor, cum ar fi exemplarul tipărit al Memorandului, manuscrise, documente referitoare la istoria muzeului.
Dintre principalele tipuri de artefacte amintim armele albe şi de foc, sigiliile, steagurile, insignele şi decoraţiile, precum și diverse piese de uniformă și echipament militar din timpul Revoluţiei de la 1848 şi din perioada Primului Război Mondial.
Printre comorile materiale din cuprinsul colecției de istorie modernă se numără piese de mobilier și textile, piese de orologerie, precum și câteva sute de obiecte decorative din porţelan, faianță, sticlă, argint sau metal comun, datând din secolul al XIX-lea și de la începutul secolului XX, aparținând cu precădere unor centre de producţie europene (germane, cehe, franceze, austriece sau maghiare). Un număr important de bunuri culturale de această factură provin din donațiile contesei Ottilia Wass și ale contelui Géza Kuun, susținători ai vieții culturale și muzeale clujene, care prin donațiile lor către fostul Muzeu Național Ardelean, efectuate la cumpăna secolelor XIX-XX, ne-au lăsat moștenire adevărate tezaure culturale.
Alte bunuri culturale importante din cadrul colecției de istorie modernă sunt cele care ilustrează dezvoltarea economică a Transilvaniei, dar și viața urbană, cultura și știința din cuprinsul acestei provincii istorice. Astfel, colecția de istorie modernă cuprinde obiecte din sticlă provenite din glăjării ardelene (Porumbacu, Pădurea Neagră, Bicsad, Cucuiş), ceramică produsă în principalele manufacturi şi fabrici de profil din Transilvania (Batiz, Cluj, Brașov), dar și monede, bancnote, anuare financiare, acţiuni, reprezentative pentru activitatea financiară şi bancară, obiecte care ilustrează domeniul transporturilor şi al comunicaţiilor, sigilii poştale, paşapoarte.
Realizările culturii și științei transilvănene sunt oglindite de instrumente muzicale, sigilii ale unor asociaţii culturale, afişe de teatru, aparate fotografice, aparatul experimental de zbor construit în 1896 de către profesorul clujean Lajos Martin, velocipede, aparate de redare şi înregistrare a sunetului etc.
Nu în ultimul rând, colecția de istorie modernă deține un număr important de gravuri din secolul al XIX-lea, cărţi poştale și fotografii de epocă, precum și peste 1500 de clişee pe sticlă realizate de fotograful clujean Ferenc Veress.
O mare parte a acestor colecţii de piese cu caracter artistic sau funcţional din patrimoniul compartimentului de istorie modernă au un caracter omogen, datorat fie donaţiilor iniţiale (colecţii cu caracter istoric), fie unei activităţi sistematice de achiziţii, realizată de muzeul de istorie clujean de-a lungul timpului. Printre colecţiile cu caracter istoric le amintim pe cele ale fostului Muzeu Național Ardelean, ale Muzeului de Relicve ale Revoluţiei de la 1848, ale Muzeului Industrial „Francisc Iosif I” din Cluj sau ale Societăţii Carpatine Ardelene din Cluj.
- Published in COLECȚII
LAPIDARIUL MEDIEVAL ȘI PREMODERN
Lapidariul medieval și premodern este cea mai mare colecție de acest gen din țară, compusă din monumente funerare, arhitectonice și sculpturale din secolele XIII-XIX, provenite din achiziţii, donaţii, demolări şi din săpături arheologice sistematice sau de salvare.
Formarea lapidariului este în strânsă legătură cu activitatea Societății Muzeului Ardelean, precursorul muzeului actual, care începând din jumătatea a doua a secolului al XIX-lea a inițiat strângerea sistematică a elementelor arhitectonice provenite din demolările monumentelor transilvănene, cu preponderență din centrul istoric al orașului Cluj.
Colecția lapidariului medieval și premodern este compusă din monumente arhitectonice romanice, gotice și renascentiste, din monumente sculpturale baroce, dintr-o colecție vastă de monumente funerare renascentiste și din colecția copiilor în ghips a diferitelor tipuri de monumente funerare și sculpturale medievale din Transilvania.
Cea mai semnificativă parte a colecției este alcătuită din monumentele arhitectonice provenite din casele de locuit ale Clujului Renașterii, printre care regăsim ancadramente de portaluri și de ferestre, șeminee, o serie de console, baluștri și chei de boltă, unele marcate cu blazoanele sau cu monogramele proprietarilor acestora.
- Published in COLECȚII
COLECȚIA MEDIEVALĂ ȘI PREMODERNĂ
Colecţia medievală şi premodernă reflectă istoria Transilvaniei în secolele IX-XVIII, cuprinzând un număr de aproape 30.000 de piese cu origini și funcționalitate extrem de eterogene. Numeroase sunt produsele de cultură materială care provin din cercetările desfășurate sub egida muzeului clujean la obiective arheologice precum cetățile de la Dăbâca sau Moldoveneşti, mănăstirea și castelul de la Vințu de Jos, în numeroase biserici parohiale din regiune sau în puncte de interes pentru istoria orașului Cluj-Napoca.
În cadrul colecției premoderne se păstrează artefacte legate de viața și activitatea principilor Transilvaniei și a celor mai importante familii aristocratice din regiune. Piesele de armament cuprind o varietate de arme albe, arme de foc, armuri și alte piese din arsenalul militar al secolelor trecute. Artefactele legate de evoluția și activitatea breslelor și asociațiilor meșteșugărești sunt păstrate în număr semnificativ și sunt reprezentative pentru o mare parte din Transilvania actuală. Mărturiile de artă plastică și decorativă (grafică, pictură, sculptură, bijuterie, porțelan etc.) și ecleziastică (piese de mobilier, pictură bisericească, icoane și alte obiecte de cult) sunt și ele bine reprezentate.
Subcolecția de textile arheologice, majoritatea scoase la iveală din criptele nobiliare de la Cluj-Napoca (biserica reformată de pe strada M. Kogălniceanu), Luna de Jos (jud. Cluj), Cetatea de Baltă (jud. Alba), Tirimia (jud. Mureș) și Huedin (jud. Cluj), este una dintre cele mai valoroase din această parte a Europei. Cele mai vechi piese de mobilier datează din secolele XV-XVI și sunt realizate în stil renascentist, multe păstrând inclusiv blazoanele proprietarilor nobili anteriori.
- Published in COLECȚII
LAPIDARIUL ROMAN
Lapidariul roman conţine piese reprezentative pentru istoria Transilvaniei antice, ele provenind în marea lor majoritate de pe teritoriul intracarpatic al provinciei Dacia. Acest patrimoniu s-a constituit având la bază piese din vechile colecţii ale Societății Muzeului Ardelean (Erdélyi Múzeum-Egylet) cărora li s-au adăugat de-a lungul timpului altele descoperite în cursul săpăturilor arheologice ori achiziţionate din diverse localităţi transilvane.
Monumentele care compun colecția ilustrează prin text sau imagine toate aspectele vieţii locuitorilor Daciei romane constituind surse importante pentru studiul structurilor etnice, sociale, economice, administrative, militare dar şi pentru studiul vieţii religioase, domeniului funerar, manifestărilor artistice, chiar şi al vieţii cotidiene. Unele dintre ele sunt unice în Dacia având o importanță istorică aparte.
Piesele sunt confecționate din marmură, calcar sau diverse varietăţi de piatră, materiale provenite din carierele dacice ori aduse în provincie prin importuri din alte zone ale Imperiului Roman. Din punctul de vedere al funcţionalităţii lor ele se clasifică în câteva categorii: monumente funerare, monumente votive și de cult, monumente publice, elemente arhitectonice.
- Published in COLECȚII
COLECȚIA ROMANĂ ȘI EPOCA MIGRAȚIILOR
Organizarea provinciei Dacia în urma a două campanii militare a determinat prezența masivă a trupelor cantonate în castre, răspândite atât de-a lungul frontierei provinciei, cât și în interior. În preajma acestora s-au dezvoltat zone prospere economic și dinamice din punct de vedre demografic. Colecția conține piese de echipament militar şi armament, precum și artefacte care ilustrează viața cotidiană și religioasă a soldaților, descoperite în castrele de la Gilău, Cășeiu, Gherla, Turda sau Porolissum.
Cucerirea romană, transformarea teritoriului în provincie și coloniștii proveniți din diferite regiuni ale Imperiului Roman au impulsionat fenomenul urbanizării. Colecția cuprinde numeroase artefacte provenite din cele mai reprezentative orașe precum Napoca, Potaissa, Apulum, Porolissum, Ulpia Traiana Sarmizegetusa: de la podoabe și accesorii vestimentare, la obiecte de uz casnic sau instrumente medicale și de scris, accesorii de mobilier sau statuete ale divinităților adorate. În apropierea orașelor existau villae rusticae, care aparțineau elitelor provinciale. Săpăturile din vilele de la Chinteni şi Ciumăfaia au dus la descoperirea de unelte agricole, obiecte de uz cotidian şi altare votive. Remarcabile sunt descoperirile din atelierul de olari de la Micăsasa, de unde provin numeroase tipare pentru confecționarea ceramicii de lux – terra sigillata. Mineritul (exploatarea aurului, sării şi a minereului de fier) este reprezentat prin unelte specifice, dar şi prin descoperirile unice în imperiu, precum tăblițele cerate. Descoperiri specifice populației dacice provin din cimitirele de la Soporu de Câmpie, Lechinţa de Mureş, Moreşti, Obreja, Noşlac.
Antichitatea târzie și epoca migrațiilor este ilustrată de piese descoperite în toată Transilvania, fie întâmplător, fie ca urmare a cercetărilor arheologice. Cele mai spectaculoase artefacte provin din cimitire și fac parte din inventarul funerar al diferitelor comunități, din perioada culturii Sântana de Mureș – Cerneahov (Sântana de Mureș – sec. IV), din perioada gepidică (Florești – Polus Center, Valea lui Mihai – sec. V-VI) și perioada avară (Band, Cicău, Noșlac, Gâmbaș – sec. VI-IX).
- Published in COLECȚII
