CAMPANIA DE CERCETARE ARHEOLOGICĂ SISTEMATICĂ DE LA ULPIA TRAIANA SARMIZEGETUSA
3-21 Iulie 2023
În perioada 3-21 Iulie a avut loc prima campanie de cercetare arheologică sistematică de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, pe anul 2023. Sub coordonarea lui Felix Marcu, responsabilul științific al sitului, alături George Cupcea și colectivul de specialiști al MNIT, și-au desfășurat practica de specialitate 12 studenți de la Facultatea de Istorie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj.
Au fost continuate cercetările la obiectivul Domus Procuratoris, reședința procuratorului financiar al Daciei Superior, iar eforturile susținute ale întregului colectiv de specialiști și studenți au dat roade spectaculoase.
Mulțumim tuturor pentru dedicare și efort!
Echipa MNIT Cluj






- Published in ARHEOLOGIE
ARHEOLOGIE
CERCETĂRI ARHEOLOGICE
Arheologia sistematică presupune cercetările de întindere şi durată, executate conform unui proiect de cercetare multianual. Între cele mai cunoscute șantiere sistematice desfășurate de MNIT se numără șantierul de la Sarmizegetusa Ulpia Traiana și Sarmizegetusa Regia, dar muzeul este implicat și în alte șantiere precum cel de la Apulum (Mun. Alba Iulia, jud. Alba. Palatul guvernatorului consular al celor trei Dacii), Cetatea Zânelor (județul Covasna, unde se păstrează una dintre cele mai mari și mai bine conservate cetăți dacice din afara Munților Orăștiei), sau Situl arheologic Luna – Nod Rutier (județul Cluj, un sit care cuprinde două aşezări şi trei necropole, care aparţin epocii avare).
Șantierele preventive sau de salvare, fie că sunt lucrări de mare anvergură sau de mai mici proporții sunt o practica curentă şi deosebit de importante în ceea ce privește cercetarea arheologică a MNIT.
- Published in Uncategorized
LIMES
Programul Național LIMES, instituit în 2014 prin ordinul Ministrului Culturii, face parte dintr-un efort internațional de înscriere a siturilor arheologice de pe traseul vechii granițe a Imperiului Roman (cunoscută sub denumirea de “limes”) în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.
În împlinirea acestui deziderat sunt implicate 9 țări, România jucând un rol esențial întrucât pe teritoriul țării se află cel mai lung sector al limesului roman (peste 1000 km). Cele trei instituții implicate direct în cercetarea de teren și documentarea necesară întregului proiect sunt Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei (MNIT) din Cluj-Napoca, Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) din București și Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni (MNCR) din Sf. Gheorghe.
Activitatea desfășurată în anul 2017 a constat în continuarea identificării de documente mai vechi relevante și în continuarea cercetărilor de teren. Documente precum rapoartele de săpături ale arheologului Dumitru Protase găsite în arhiva MNIT, au fost scanate pentru a fi adăugate la dosarul de includere a siturilor care aparțin graniței romane aflate pe actualul teritoriul al României.
Cercetările de teren de tip arheometric (metode non-invazive precum topografia arheologică, geofizica, LIDAR și fotografia aeriană) desfășurate în cursul anului trecut au contribuit decisiv la conturarea cu o mai mare precizie a graniței romane de vest aflate la sud de Bologa și până în zona Văii Ierii și a Văii Arieșului. În arealul de 400 km2 cercetați în premieră au fost găsite 28 de monumente de origine romană, majoritatea regăsindu-se pe teritoriul jud. Cluj, iar o parte pe teritoriul jud. Sălaj. De asemenea, cercetări similare au avut loc în Sud-Estul Transilvaniei, în zona castrelor Râșnov-Cumidava, Hoghiz și Brețcu, dar și în zona frontierelor romane de Sud-Est a Daciei și din Dobrogea.
Activitatea programului a fost apreciată de către partenerii internaționali încă de la început, datorită progreselor făcute de toate părțile implicate în munca de cercetare și documentare, având în vedere complexitatea sectorului cercetat al graniței romane.
“Am identificat mai mult de 300 de situri de pe toată lungimea acestei granițe în România, candidate pentru a intra pe Lista Patrimoniului Mondial. Printre aceste situri se regăsesc castre legionare, castre auxiliare, turnuri și alte instalații militare legate de această graniță.” – Dr. George Cupcea, Director Adjunct al MNIT.
Activitatea celor trei instituții responsabile s-a desfășurat fără întrerupere în cursul ultimilor ani, chiar dacă alocările bugetare au avut întârzieri, iar de cele mai multe ori au fost insuficiente.

Website: www.limesromania.ro
- Published in PROIECTE
ZMEA
Zei și muritori din Egiptul antic
Proiect finanțat din Granturile SEE 2014-2021, prin Programul RO-CULTURA
Contract nr. RO-CULTURA-A1-2/2020/31.01.2020
Perioada de desfășurare a proiectului: februarie 2020 – iunie 2022
Valoarea contractului: 615.547,61 LEI (128.719,10 EURO)
Echipa:
Management: Felix Marcu, George Cupcea, Victoria Barabas
Implementare: Eugenia Beu-Dachin, Irina Nemeti, Diana Bindea, Ioana Cova, Sabin Grapini, Monica Bodea, Sanda Man.
Obiectivul general: punerea în valoare a colecției egiptene prin realizarea unei expoziții inovative, cu obiecte conservate și restaurate
La începutul secolului XX Muzeul Ardelean din Cluj a fost beneficiarul unor donații care au contribuit la realizarea unei valoroase colecții egiptene. Ulterior, acestea au intrat în gestiunea Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei.
Colecția egipteană se constituie în special din obiecte votive şi funerare, cea mai importantă piesă reprezentând-o o mumie umană așezată într-un sarcofag de lemn pictat provenind de la Gamhud (Egipt). Colecția include și câteva organe sau părți ale corpului uman mumificate (mână, faluși, plămân), dar și unele mumii animale – șoim, păsări, crocodil; tot din categoria pieselor funerare fac parte și statuetele ushebti, de faianță glazurată sau lemn pictat. Galeria obiectelor votive este completată de statuete de divinități precum Isis, Osiris, Harpokrates.
Proiectul ZMEA este unul interdisciplinar și are mai multe obiective specifice, printre care: conservarea şi restaurarea colecţiei egiptene, precum şi punerea ei în valoare prin realizarea unei expoziții moderne, integrate atât din punct de vedere vizual cât și informațional în galeria expozițiilor internaționale dedicate acestei teme; perfecționarea unor muzeografi, restauratori, conservatori prin colaborarea cu specialiști de la Muzeul de Arte Frumoase și Facultatea de Arte Plastice din Budapesta; folosirea unor metode moderne de investigație (fotografii speciale cu filtre UV și în infraroşu, CT și radiografii RX ale mumiilor, scanări 3D ale unor piese); realizarea unui film documentar, dar și a unui catalog de specialitate.
Colaborarea cu instituții precum Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca pentru investigațiile de imagistică medicală, dar și cu Universitatea Tehnică pentru scanări 3D ale unor piese din colecție a condus la sporirea cunoștințelor privind artefactele și a facilitat interpretarea acestora, dar și aprecierea degradărilor interne.
Catalogul de specialitate și materialele informative sub formă de autocolante printabile pe pereți, filmul documentar, dar și înregistrări ale investigațiilor CT și raze X, ale scanărilor 3D vor completa spectacolul vitrinelor.




- Published in PROIECTE
PHARMATRANS
Proiect de cercetare exploratorie
All Things Apothecary in 16th-20th-century Transylvania. The History of Pharmacy Collection in Cluj-Napoca. Farmaciile secolelor XVI-XX din Transilvania. Colecția de Istorie a Farmaciei din Cluj-Napoca
cod PN-III-P4-ID-PCE-2020-1562
Finanțat de la bugetul de stat, prin UEFISCDI
Suma totală a contractului: 1.192.842 lei
Desfășurare: 2021-2023
director proiect Dr. Gruia Ana-Maria
echipa: Dr. Maria Pakucs-Willcocks, Dr. Ioana Gruiță, drd. Ioana Cova, dr. Alexandru Rădulescu
colaboratori: Dr. Márta Guttmann, Dr. Kovács Zsolt, Dr. Magó Andrea Beatrix, Cornelia Rotariu, Radu Cordoș, Tudor Tomescu
Scopul general al proiectului constă din realizarea primului catalog exhaustiv al Colecției de Istorie a Farmaciei din Cluj-Napoca și distribuirea sa unei game largi de specialiști și publicului larg, pe plan internațional. Echipa are în vedere un catalog în șase volume, în limba engleză, publicat de către o editură acreditată din România. Catalogul va fi disponibil și online, în format pdf, pe site-ul proiectului (în curs de realizare).
Proiectul vizează și o serie de obiective intermediare/secundare:
O1. Vizitarea unor muzee europene reprezentative de istoria farmaciei, pentru a le permite membrilor echipei o documentare comparativă privind strategii curente de conservare, restaurare și expunere a unor astfel de bunuri de patrimoniu, achiziționarea altor cataloage de colecție și lucrări bibliografice relevante, precum și crearea unei rețele de specialiști în domeniu.
O2. Curățarea, consolidarea și restaurarea artefactelor din colecție care necesită astfel de intervenții specializate (cca. 500 de bunuri de patrimoniu de diferite tipuri).
O3. Obținerea de cunoștințe noi legate de artefactele din colecție, prin cele mai noi metode: investigații microscopice, micro-fotografii și analize chimice specializate a unor mostre de materia medica păstrate în unele dintre vechile recipiente.
O4. Transcrierea, traducerea și analiza tuturor manuscriselor din colecție, mare parte inedite.
O5. Cercetarea și prezentarea celor mai importante noi descoperiri privind istoria farmaciei transilvănene din secolul al XVIII-lea obținute pe baza cercetării colecției în cadrul unor conferințe internaționale și prin cel puțin 3 articole în reviste de prestigiu (ISI/ErihPlus).
O6. Promovarea proiectului, a activităților sale și a rezultatelor, prin: un website propriu (română-engleză), postări pe rețele de socializare, lansare de carte în 2023.
Pentru mai multe informații, vă invităm pe pagina proiectului vezi site-ul proiectului:
- Published in PROIECTE