Pe o suprafața afectată de o clădire modernă, arheologii MNIT au efectuat o cercetare arheologică preventivă, în scopul salvării și documentării vestigiilor conservate.

Principalele rezultate ale săpăturii au fost aduse de sondajul S1A. În acesta a fost identificată incinta castrului roman care astfel poate fi pusă mult mai exact pe un plan general – până la momentul actual din cauza clădirilor moderne și a castelului, poziția exactă a colțului nord-estic al castrului nu putea fi clar delimitată. Spre interiorul castrului s-au cercetat mai multe refaceri ale valului (agger), respectiv o mică parte din drumul de rond (via sagularis). În fața incintei, spre exterior au fost identificate două șanțuri.

Rezultatele remarcabile au fost propuse de către specialiști pentru conservare in situ și punere în valoare.

În cadrul unui proiect de restaurare parțială a clădirii centrale din castrul de la Cigmău (jud. Hunedoara), arheologii MNIT au realizat un diagnostic arheologic intruziv în zona camerei stindardelor (aedes), care, în mod excepțional pentru castrele auxiliare din Dacia romană, prezintă și o încăpere securizată în subsol (aerarium).

În cursul cercetărilor, au fost identificate cotele de fundare a zidurilor ce compun încăperea, fără însă ca să se fi păstrat un nivel de călcare superior sau urmele unor eventuale bolți.

Scopul proiectului este conservarea ruinelor și eventuala lor punere în valoare, în zona încăperilor din spate ale clădirii comandamentului de la CIgmău, mai precis a aerarium-ului, un unicat la nivelul provinciei Dacia și o raritate și Imperiul roman.

Pentru apărarea Daciei nordice, după războaiele marcomanice, a fost adusă la Potaissa de la Troesmis (Moesia Inferior) legiunea V Macedonica. Unitatea a fost dislocată pe frontul marcomanic, dar este probabil ca o vexilație de construcție să fi ales deja locul amplasarii noului castru lângă vicus-ul Potaissa, pe malul râului Arieș. După pacea de la începutul domniei lui Commodus legiunea campează la Potaissa de unde va pleca doar odată cu retragerea armatei și administrației romane din Dacia în timpul împăratului Aurelianus (270-275 p.Chr.).

În anul 1971, cu ocazia excavărilor pentru construirea rezervoarelor de apă ale orașului, au început săpăturile arheologice sistematice, care au continuat de atunci anual, fără întrerupere. Cercetările arheologice sistematice se desfășoară și în prezent, putând fi numărate 52 de campanii anuale. Responsabilii acestor cercetări a fost, în 1971-1972 Constantin Daicoviciu, în 1973-2013, Mihai Bărbulescu, iar din 2014 până în 2023, Sorin Nemeti.

Din cercetările efectuate rezultă că avem a face cu un castru legionar tipic pentru cele construite în epoca împăratului Marcus Aurelius. Cu suprafața de 23,37 ha castrul de la Potaissa se înscrie în dimensiunile obișnuite castrelor de legiune. Cercetările au fost publicate în lucrări cu caracter monografic, articole și studii care tratează diferite materiale descoperite în fortificația legionară și rapoarte arheologice anuale.

Campaniile succesive au condus la dezvelirea mai multor obiective arheologice: între 1971-1974 s-au cercetat barăcile și complexul de horrea din latus praetorii sinistrum, între 1975-1977 barăcile, bastionul din colțul nord-vestic și porta decumana, între 1978-1986 clădirea comandamentului (principia), între 1987-1992 baraca cohortei milliaria din latus praetorii dextrum. Mai multe campanii arheologice din anii 1993, 1995-2007 au avut drept scop cercetarea băilor castrului (thermae). În anul 1994 și anii 2008-2011 s-au continuat cercetările la clădirea comandamentului fiind dezvelite porticele, respectiv curtea acestui edificiu. Între anii 2012-2016 s-a cercetat zona praetentura sinistra unde a fost identificat complexul de centuriae (S. Nemeti). În anii 2017-2024 cercetările s-au concentrat asupra zonei de locuire civilă de la nord-vest de castru, în ceea ce se presupune a fi fost canabae-le.

Au fost acoperite cu pământ cazărmile și complexul de grânare și au fost executate lucrări de conservare fiind vizitabile clădirea comandamentului (principia), termele, porta decumana, bastionul de colț și bastionul de curtină. În ultimele campanii anuale de săpături arheologice au fost conservate primar ruinele care rămân vizibile. Din anul 2020 a demarat proiectul „Restaurarea, punerea în valoare și introducerea în circuitul turistic a Castrului Legiunii V Macedonica, Potaissa-Turda” finanțat prin: „Programul Operational Regional 2014-2020 – Axa prioritara 5”, având ca obiectiv reabilitarea sitului în vederea introducerii în circuitul turistic.

Șantierul arheologic Potaissa – Turda, campania 2024

Între anii 2017-2021 a fost cercetat un edificiu de tip domus, o casă din așezarea civilă (canabae) aflată lângă castrul legiunii.

În cursul campaniilor din anii 2022-2024 cercetările au contribuit la completarea planimetriei așezării civile, fiind continuate cercetările începute anterior în zona civilă prin investigarea unei suprafețe din zona centrală a rezervației, în vecinătatea drumului care traversează canabae-le ieșind prin porta decumana. A fost identificat un edificiu civil (Domus II) iar în campania din anul 2024 au fost cercetate în suprafață camerele ale acestuia.