Cercetarea arheologică preventivă a perimetrului din curtea ”Generalatul Nou”/Generaladt Haus se realizează ca urmare a intenției Ministerului Culturii – Unitatea de Management a Proiectului, de a demara un proiect investițional în perimetrul Sitului urban Cartierul ”Cetatea Timișoarei. Cercetarea a fost  coordonată de un colectiv de trei  arheologi experți de la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca și doi arheologi din partea Muzeului Național al Banatului.

Cercetarea arheologică preventivă a  oferit câteva  informații  istorice  și arheologice despre cetatea Timișoarei. Au  fost cercetate cca. 300 de complexe arheologice (Spații de locuit,  Anexe, Grajd, Gropi menajere, Gropi de provizii). Sub stratul de loocuire modernă a fost identificat un strat de locuire aparținând perioadei Habsburgice. În partea de nord a suprafeței cercetate, mai exact în mijlocul curții a fost identificate fundațiile și o  parte din elevația unei construcții din cărămidă de mari dimensiuni, cu mai multee încăperi ce a servit drept grajd. În partea de sud au fost  cercetate la nivelurile de mai jos ,  mai multe locuințe din lemn și pământ, anexe, gropi menajere etc. ce au fost  încadrate cronologic în perioada de sub dominație otomană.

perioadă de derulare a cercetărilor februarie–aprilie, iulie–august 2023

Situat pe latura sudică a fortificației urbane a Clujului, Turnul Tocilarilor (sau Poarta Turzii) a fost ridicat odată cu centura de apărare din prima jumătate a secolului al XV-lea, dar menționat pentru întâia oară doar în anul 1593. Structura străjuia poarta sudică de acces în oraș, la capătul străzii numite în 1453 Zeben wcza intra muros, iar ulterior, sugestiv, Belső Thordawcza (azi Strada Universității).

Prea puțin documentat din punct de vedere planimetric și al înzestrărilor sale arhitectonice, ansamblul fortificat din preajma turnului de poartă a fost vreme îndelungată cunoscut în special pe baza datelor schematice redate în planuri istorice ale Clujului sau a succintelor mărturii documentare, care îl plasează în administrarea bleslelor tocilarilor, cositorarilor și cuțitarilor.

Proiectul de reabilitare urbană a oferit șansa mult așteptată de cercetare extensivă a ruinelor sale. Săpăturile au relevat patrimoniul arheologic bogat al zonei, confirmând, în mare parte, sursele de arhivă. Principala structură identificată a fost zidăria turnului, dezvoltată pe un plan dreptunghiular cu parter deschis, prin care se realiza accesul în oraș. Din aceeași etapă de fortificare face parte și zidul de incintă dinspre vest. La exteriorul turnului, înspre sud, au fost identificate barbacana și zidul zwinger-ului, finalizate cel mai târziu în primele decenii ale secolului al XVI-lea. Arheologii au identificat astfel o succesiune de faze și subfaze constructive cu începere din secolul al XV-lea și până în secolul al XIX-lea, când, în 1841, a fost finalizată demolarea vechiului turn de poartă.

iulie-august 2023

Situl arheologic Covasna – Cetatea Zânelor este situat la periferia orașului Covasna, pe Dealul Cetăţii. Cele mai numeroase descoperiri din sit aparțin epocii Regatului dac, dar s-a descoperit și materiale datate în epoca bronzului sau în Evul Mediu. Cercetările arheologice s-au concentrat în ultimele campanii în zona bastionului şi a zidului de pe Terasa a II-a. Aici s-au descoperit două edificii (I și II) orientate aproximativ E-V ce aveau acoperișul susținut de stâlpi din lemn. Până în anul 2023 nici unul dintre aceste două edificii nu a fost conturat în întregime, astfel că funcționalitatea lor nu a putut fi stabilită cu exactitate.

Campania din anul 2023 (iulie-august) a urmărit identificarea limitelor nordice și vestice ale Edificiului II, care nu fuseseră identificate anterior. Cercetarea nu s-a încheiat, dar din informațiile obținute până acum Edificiul II pare să fi avut patru rânduri de stâlpi de susținere, câte 10 pe șir, excepție făcând un șir central, cu 11 stâlpi. S-au găsit în special fragmente ceramice dacice dar și obiecte din bronz, fier, sticlă sau piatră. De asemenea cantitatea de oase animale descoperite a fost una deosebită.    

Zona supusă cercetării arheologice preventive se află pe teritoriul actual al comunei Iclod (Nagyiklód / Grossikladen), jud. Cluj, la limita intravilanelor comunei Iclod și a satului Livada (Dengeleg), de-a lungul DN1C/E576, care trece la sud-est de aceasta. Suprafața cercetată de noi se află parțial în zona de protecție a sitului de la Iclod – Pământul Vlădicii și parțial în afara acesteia, spre nord-est. S-a decapat mecanic şi a fost cercetată întreaga suprafață de cca. 0,5 ha. În urma cercetării preventive s-au descoperit 71 de complexe arheologice: gropi (46), morminte (14) și șanțuri (11) datând din epoca neolitică, ce-a de-a doua epocă a fierului și perioada modernă/contemporană. Descoperirile făcute evidențiază ceea ce cercetările arheologice din vecinătate au confirmat deja: zona a fost intens ocupată de-a lungul timpului, descoperindu-se atât complexe funerare cât şi elemente de habitat.

Foto: suprafața după decaparea mecanică; artefactele de epocă neolitica. Paul Pupeză (resp. șantier), Szabolcs Nagy, Malvinka Urák

Un colectiv de arheologi de la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei a desfășurat cercetări arheologice preventive pe tronsonul 3A2 Nădășelu-Topa Mică al autostrăzii Transilvania. În urma săpăturilor efectuate au fost identificate și parțial cercetate 16 situri arheologice (numerotate convențional de la 1 la 16). Lucrările au început în anul 2017, dar întrerupte după câteva luni, din motive independente de cercetarea arheologică. Descoperirile de pe acest sector de autostradă acoperă o perioadă cronologică largă din preistorie și până în epoca medievală timpurie. Dintre acestea merită amintite descoperirea unui drum roman din zona localității Nădășel și a unui cimitir din epoca migrațiilor (gepidă) din apropierea localității Șardu. Acestea se adaugă celor din 2017, anume un sat roman la nord de satul Sânpaul, unul medieval în apropierea Mihăieștiului și o așezare neolitică foarte întinsă la Topa Mică.