COVASNA CETATEA ZÂNELOR 2023
iulie-august 2023
Situl arheologic Covasna – Cetatea Zânelor este situat la periferia orașului Covasna, pe Dealul Cetăţii. Cele mai numeroase descoperiri din sit aparțin epocii Regatului dac, dar s-a descoperit și materiale datate în epoca bronzului sau în Evul Mediu. Cercetările arheologice s-au concentrat în ultimele campanii în zona bastionului şi a zidului de pe Terasa a II-a. Aici s-au descoperit două edificii (I și II) orientate aproximativ E-V ce aveau acoperișul susținut de stâlpi din lemn. Până în anul 2023 nici unul dintre aceste două edificii nu a fost conturat în întregime, astfel că funcționalitatea lor nu a putut fi stabilită cu exactitate.
Campania din anul 2023 (iulie-august) a urmărit identificarea limitelor nordice și vestice ale Edificiului II, care nu fuseseră identificate anterior. Cercetarea nu s-a încheiat, dar din informațiile obținute până acum Edificiul II pare să fi avut patru rânduri de stâlpi de susținere, câte 10 pe șir, excepție făcând un șir central, cu 11 stâlpi. S-au găsit în special fragmente ceramice dacice dar și obiecte din bronz, fier, sticlă sau piatră. De asemenea cantitatea de oase animale descoperite a fost una deosebită.



- Published in ARHEOLOGIE
CAMPANIA DE CERCETARE ARHEOLOGICĂ SISTEMATICĂ DE LA ULPIA TRAIANA SARMIZEGETUSA
3-21 Iulie 2023
În perioada 3-21 Iulie a avut loc prima campanie de cercetare arheologică sistematică de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, pe anul 2023. Sub coordonarea lui Felix Marcu, responsabilul științific al sitului, alături George Cupcea și colectivul de specialiști al MNIT, și-au desfășurat practica de specialitate 12 studenți de la Facultatea de Istorie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj.
Au fost continuate cercetările la obiectivul Domus Procuratoris, reședința procuratorului financiar al Daciei Superior, iar eforturile susținute ale întregului colectiv de specialiști și studenți au dat roade spectaculoase.
Mulțumim tuturor pentru dedicare și efort!
Echipa MNIT Cluj






- Published in ARHEOLOGIE
CAMPANIA DE CERCETARE ARHEOLOGICĂ DE LA ULPIA TRAIANA SARMIZEGETUSA 2023
Între 3-21 iulie se va desfășura campania de cercetare arheologică sistematică a edificiului Domus procuratoris (reședința și sediul procuratorului financiar al Daciei Superior/Apulensis) de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Echipa de cercetare, coordonată de responsabilul științific al șantierului, Dr. Felix Marcu, managerul Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei, va realiza atât lucrări de arheologie, în cadrul cărora se vor utiliza metode și echipamente de ultimă generație în topografie, fotografie, fotogrammetrie, cât și de cercetări non-invazive (modelare digitală a terenului cu ajutorul dronei și geofizică – ex. magnetometrie, georadar).
Studenții Facultății de Istorie și Filosofie care doresc să efectueze stagiul de practică în cadrul acestui proiect vor avea așadar ocazia să învețe să folosească metode cu adevărat revoluționare și echipamente de explorări de ultimă generație, dezvoltând astfel deprinderi esențiale pentru arheologia modernă.
Cazarea, masa și buna dispoziție sunt asigurate.
Numărul de locuri este limitat, iar termenul limită de înscriere este 16.06.2023.
Vă așteptăm!
Pentru înscrieri: felix.marcu@mnit.ro, george.cupcea@mnit.ro
- Published in ARHEOLOGIE
LIMES
Programul Național LIMES, instituit în 2014 prin ordinul Ministrului Culturii, face parte dintr-un efort internațional de înscriere a siturilor arheologice de pe traseul vechii granițe a Imperiului Roman (cunoscută sub denumirea de “limes”) în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.
În împlinirea acestui deziderat sunt implicate 9 țări, România jucând un rol esențial întrucât pe teritoriul țării se află cel mai lung sector al limesului roman (peste 1000 km). Cele trei instituții implicate direct în cercetarea de teren și documentarea necesară întregului proiect sunt Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei (MNIT) din Cluj-Napoca, Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) din București și Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni (MNCR) din Sf. Gheorghe.
Activitatea desfășurată în anul 2017 a constat în continuarea identificării de documente mai vechi relevante și în continuarea cercetărilor de teren. Documente precum rapoartele de săpături ale arheologului Dumitru Protase găsite în arhiva MNIT, au fost scanate pentru a fi adăugate la dosarul de includere a siturilor care aparțin graniței romane aflate pe actualul teritoriul al României.
Cercetările de teren de tip arheometric (metode non-invazive precum topografia arheologică, geofizica, LIDAR și fotografia aeriană) desfășurate în cursul anului trecut au contribuit decisiv la conturarea cu o mai mare precizie a graniței romane de vest aflate la sud de Bologa și până în zona Văii Ierii și a Văii Arieșului. În arealul de 400 km2 cercetați în premieră au fost găsite 28 de monumente de origine romană, majoritatea regăsindu-se pe teritoriul jud. Cluj, iar o parte pe teritoriul jud. Sălaj. De asemenea, cercetări similare au avut loc în Sud-Estul Transilvaniei, în zona castrelor Râșnov-Cumidava, Hoghiz și Brețcu, dar și în zona frontierelor romane de Sud-Est a Daciei și din Dobrogea.
Activitatea programului a fost apreciată de către partenerii internaționali încă de la început, datorită progreselor făcute de toate părțile implicate în munca de cercetare și documentare, având în vedere complexitatea sectorului cercetat al graniței romane.
“Am identificat mai mult de 300 de situri de pe toată lungimea acestei granițe în România, candidate pentru a intra pe Lista Patrimoniului Mondial. Printre aceste situri se regăsesc castre legionare, castre auxiliare, turnuri și alte instalații militare legate de această graniță.” – Dr. George Cupcea, Director Adjunct al MNIT.
Activitatea celor trei instituții responsabile s-a desfășurat fără întrerupere în cursul ultimilor ani, chiar dacă alocările bugetare au avut întârzieri, iar de cele mai multe ori au fost insuficiente.

Website: www.limesromania.ro
- Published in PROIECTE
CERCETAREA ARHEOLOGICĂ PREVENTIVĂ DE LA ICLOD (JUD. CLUJ) – AFI TRUCKS
Zona supusă cercetării arheologice preventive se află pe teritoriul actual al comunei Iclod (Nagyiklód / Grossikladen), jud. Cluj, la limita intravilanelor comunei Iclod și a satului Livada (Dengeleg), de-a lungul DN1C/E576, care trece la sud-est de aceasta. Suprafața cercetată de noi se află parțial în zona de protecție a sitului de la Iclod – Pământul Vlădicii și parțial în afara acesteia, spre nord-est. S-a decapat mecanic şi a fost cercetată întreaga suprafață de cca. 0,5 ha. În urma cercetării preventive s-au descoperit 71 de complexe arheologice: gropi (46), morminte (14) și șanțuri (11) datând din epoca neolitică, ce-a de-a doua epocă a fierului și perioada modernă/contemporană. Descoperirile făcute evidențiază ceea ce cercetările arheologice din vecinătate au confirmat deja: zona a fost intens ocupată de-a lungul timpului, descoperindu-se atât complexe funerare cât şi elemente de habitat.
Foto: suprafața după decaparea mecanică; artefactele de epocă neolitica. Paul Pupeză (resp. șantier), Szabolcs Nagy, Malvinka Urák



- Published in ARHEOLOGIE
CASTELUL BARCSAY-BÁNFFY DE LA GILĂU
În cadrul proiectului de reabilitare a Castelului Barcsay-Bánffy de la Gilău continuă și în 2022 cercetarea arheologică preventivă în afara zonei castrului roman. Cercetările cele mai ample s-au desfășurat în exteriorul castelului, pe latura nordică, unde au fost identificate două clădiri cu zid din piatră. Până în momentul de față una dintre acestea a fost cercetată în detaliu. Pe baza materialului arheologic (în primul rând fragmente ceramice, dar și obiecte metalice, cum ar fi două monede din bronz sau doi pinteni din fier) clădirea se datează în evul mediu târziu. A fost identificat zidul exterior, o încăpere adosată în ultima fază de folosire, precum și mai multe niveluri de călcare și de distrugere. Urme din epoca romană au fost descoperite sub clădire, însă fără a putea fi legate de o structură clară. În afară de clădirea menționată, în mai multe puncte a fost surprins șanțul de apărare al castelului, a cărui contraescarpă a fost constituită dintr-un zid masiv din piatră.



- Published in ARHEOLOGIE
ARHEOLOGIE URBANĂ PE STR. GAÁL GÁBOR, HERMANN OBERTH ȘI EMMANUEL DE MARTONNE DIN CLUJ
În secolul al XIX-lea și la începutul celui următor, Clujul a traversat o etapă de remodelare urbană, care a marcat aspectul centrului istoric, lăsând în seama arheologiei redescoperirea unor elemente ale tramei stradale și loturilor de la finalul evului mediu și din epoca modernă. Aceasta a fost principala miză a lucrărilor de supraveghere și cercetare arheologică preventivă derulate în iulie -octombrie 2021 de către un colectiv al MNIT, pe str. Gaál Gábor, Hermann Oberth și Emmanuel de Martonne.
Întregul proiect de arheologie urbană reprezintă consecința directă a reamenajărilor derulate în zona faimoasei străzi Farkas (Lupilor/Mihail Kogălniceanu). Elemente interesante a oferit str. Gaál Gábor (Főiskola/Colegiului), unde a fost surprins gardul care delimita lotul vechii case parohiale reformate (Kogălniceanu 23) și care a confirmat traseul de odinioară al străzii, prezent pe hărți din secolele XVIII–XIX. Spectaculoasă a fost și o fântână de mari dimensiuni cu material arheologic bogat. Construită după 1600 și abandonată în jur de 1750, se afla în perioada de utilizare pe lotul vechii curți parohiale și nu în mijlocul drumului, cum apare astăzi.

- Published in ARHEOLOGIE
ARHEOLOGIE URBANĂ ÎN CENTRUL ISTORIC AL ORAȘULUI DEJ, JUD. CLUJ, PUNCTUL PARCUL MIC
Lucrările de remodelare urbană a centrului orașului Dej au dat prilej arheologilor de la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei să investigheze un segment al țesutului urban din spatele bisericii protestante, acoperit de Parcul Mic. Au fost identificate fundațiile de piatră a trei clădiri ce pot fi datate în secolul XVI – mijlocul secolului XIX și structuri de lemn, urme ale unor clădiri mai vechi și a unor spații de depozitare care, după materialul arheologic prezervat din cuprinsul lor pot fi datate, cel mai devreme, în secolul XV. Au fost identificat, de asemenea, și segmente din zidul de fortificație al orașului construit, foarte probabil, după jumătatea secolului XVII.




- Published in ARHEOLOGIE
TRONSONUL 3A2 NĂDĂȘELU-TOPA MICĂ AL AUTOSTRĂZII TRANSILVANIA
Un colectiv de arheologi de la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei a desfășurat cercetări arheologice preventive pe tronsonul 3A2 Nădășelu-Topa Mică al autostrăzii Transilvania. În urma săpăturilor efectuate au fost identificate și parțial cercetate 16 situri arheologice (numerotate convențional de la 1 la 16). Lucrările au început în anul 2017, dar întrerupte după câteva luni, din motive independente de cercetarea arheologică. Descoperirile de pe acest sector de autostradă acoperă o perioadă cronologică largă din preistorie și până în epoca medievală timpurie. Dintre acestea merită amintite descoperirea unui drum roman din zona localității Nădășel și a unui cimitir din epoca migrațiilor (gepidă) din apropierea localității Șardu. Acestea se adaugă celor din 2017, anume un sat roman la nord de satul Sânpaul, unul medieval în apropierea Mihăieștiului și o așezare neolitică foarte întinsă la Topa Mică.
- Published in ARHEOLOGIE
COLONIA DACICA AUGUSTA VLPIA TRAIANA SARMIZEGETVSA
Sarmizegetusa, judeţul Hunedoara
Colonia întemeiată de Traian în Ţara Haţegului a fost metropola celorlalte oraşe din Dacia romană şi un adevărat model cultural pentru restul provinciei. Sarmizegetusa era centrul cultului imperial şi tot acolo se întrunea parlamentul provincial (concilium trium Daciarum). Iniţial oraşul a avut 22,5 ha şi era destinat pentru circa 1.000 de familii de colonişti. În două-trei generaţii aşezarea s-a extins mult dincolo de limitele iniţiale, atingând la începutul sec. III aproximativ 70 ha şi nu mai puţin de 15-20.000 de locuitori.
După cel de al II-lea Război Mondial săpăturile în Sarmizegetusa romană au continuat aproape neîntrerupt şi au fost cercetate templele din zona sacră de la nord de oraş, sediul guvernatorului financiar al Daciei Apulensis, amfiteatrul şi forul traianic şi cel de al doilea for al oraşului, cu templul capitolin.



- Published in ARHEOLOGIE