CAMPANIE DE CERCETĂRI ARHEOLOGICE – ULPIA TRAIANA SARMIZEGETUSA
19-30 august 2024
Campanie de cercetări arheologice – Ulpia Traiana Sarmizegetusa (poarta de intrare în for – Propylon / palatul procuratorului financiar – Domus procuratoris / zona intrare în situl arheologic de la Sarmizegetusa)
- Published in ARHEOLOGIE
SĂPĂTURĂ PREVENTIVĂ DESFĂȘURATĂ ÎN PARCUL I.L. CARAGIALE DIN CLUJ-NAPOCA, PRILEJUITĂ DE REABILITAREA PARCULUI
până la 30 august 2024
În urma lucrărilor de reabilitare ce privesc zonele Parcului I.L Caragiale și străzile din vecinătatea sa au fost cercetate și mai multe zone din punct de vedere arheologic. În urma investigațiilor demarate începând cu luna ianuarie 2024 au fost dezvelite mai multe zidării istorice aparținând epocilor romana, medievală și modernă.
Pentru epocă romană, pe lângă materialul ceramic și fragmentele arhitectonice reutilizate, putem menționa că a fost descoperită parțial o clădire de dimensiuni mari și zidul de incintă cu parte din elevație într-un punct. Zidul medieval se suprapune peste cel roman, însă notabilă este si descoperirea parțială a unei porți pe latura nordică menționată documentar în secolul al XV-lea, însă la momentul descoperirii au fost constatate și refaceri mai târzii. Pentru epoca modernă în principal putem aminti descoperirea parțială a zidurilor unei berării și a unei școli de corecție ce se aflau în zona parcului în secolul al XIX-lea. Ultimele sunt atestate documentar și apar și în fotografiile vremii. Porțiuni din zidurile roman și medieval, dată fiind starea foarte bună de conservare, vor fi restaurate și puse în valoare istorico-arheologică în cadrul parcului, ele putând fi vizitate de către publicul interesat.
Responsabil științific șantier dr. George Cupcea, în colaborare cu dr. Cosmin Onofrei și dr. Viorica Rusu-Bolindeț (MNIT), dr. Sorin Cociș (Institutul de Arheologie și Istoria Artei, Filiala Academiei, Cluj-Napoca), dr. Radu Lupescu (Universitatea Sapietia, Cluj-Napoca), Todika Raul, Necșe Karina, Csaba Danél. Beneficiar: Primăria municipiului Cluj-Napoca, executant: firma de construcții SC NordConForest SA. Pentru informații suplimentare vezi:https://www.rfi.fr/ro/rom%C3%A2nia/20240313-zid-din-perioada-imperiului-roman-descoperit-la-cluj-napoca
- Published in ARHEOLOGIE
CAMPANIA ARHEOLOGICĂ CETĂȚILE DACICE DIN MUNȚII ORĂȘTIEI
iunie – septembrie 2024
În această perioadă au fost făcute cercetări arheologice sistematice la Grădiștea de Munte – Sarmizegetusa Regia, Luncani – Piatra Roșie și Costești-Cetățuie.
La Sarmizegetusa Regia au continuat săpăturile pe terasa a IX-a, din componența sanctuarului, fiind descoperite vestigii ale diferitelor construcții ridicate aici în antichitatea dacică (templul de tipul aliniamentelor, zidul de susținere, structuri cu rol de delimitare etc.).
La Piatra Roșie, cercetările au vizat platoul fortificației, pentru a documenta templul și clădirea k-o, identificate încă din cursul săpăturilor coordonate de Constantin Daicoviciu, în anul 1949.
La Costești-Cetățuie, reluarea săpăturilor a avut un rezultat remarcabil, pe una dintre terasele sud-estice ale dealului fiind descoperite bazele de calcare ale unui edificiu de cult necunoscut până în prezent.
Cercetările au fost finanțate de Ministerul Culturii și de Consiliul Județean Hunedoara, iar echipa a fost compusă din arheologi şi studenţi ai Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei, Universităţii Babeş-Bolyai, Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane, Muzeului Judeţean Mureş, Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan”.
- Published in ARHEOLOGIE
CAMPANIA ARHEOLOGICĂ COVASNA – CETATEA ZÂNELOR
august-octombrie 2024
Situl arheologic Covasna – Cetatea Zânelor este situat la periferia orașului Covasna, pe Dealul Cetății. Cele mai numeroase descoperiri din sit aparțin epocii Regatului Dac (o cetate fortificată cu ziduri din piatră, lut și lemn, organizată pe cel puțin patru terase), dar s-au descoperit și materiale datate în epoca bronzului sau în Evul Mediu. Campania 2024 s-a desfășurat atât în interiorul zonei fortificate, pe Terasa a II-a, cât și în exteriorul acesteia, pe șaua de legătură a Dealului Cetății cu culmile învecinate, pe unde trecea probabil drumul antic de acces.
Pe Terasa a II, în apropierea zidului și a bastionului de aici au fost identificate în campaniile anterioare două edificii dacice cu acoperișul susținut de stâlpi din lemn dispuși pe trei sau patru șiruri. Nici unul dintre aceste edificii nu a fost conturat în întregime, ca urmare funcționalitatea lor rămâne deocamdată incertă. Cele două edificii ar putea fi temple, de tipul celor cu aliniamente de coloane, dar nu poate fi exclusă și o altă funcționalitate, civilă sau militară. În 2024 s-a cercetat în special zona vestică a Edificiului II în încercarea de a stabili limita acestuia, ceea ce s-a și reușit. Edificiul era delimitat aici de o vână de stâncă nativă, vizibilă probabil și în antichitate, la vest de aceasta nefiind identificate urme de stâlpi. Ca urmare, până în prezent Edificiului II a fost delimitat pe trei laturi, spre sud (zidul Terasei II), est (stâncă) și vest (stâncă). Cercetările vor continua în campaniile următoare spre nord, pentru a stabili limita edificiului și aici. Dat fiind faptul că s-a săpat mai ales în fundația edificiului s-au găsit puține materiale, în special fragmente ceramice.
Pe traseul posibilului drum de acces în cetate s-a deschis în anul 2023 un nou sector de cercetare, unde au continuat săpăturile și în 2024. Până în prezent nu s-a identificat vreun complex sigur antic și nu s-au descoperit materiale arheologice, dar cercetarea este abia la început.
- Published in ARHEOLOGIE
SĂPTĂMÂNA ALTFEL, 21 – 25 OCTOMBRIE 2024
Mulțumim tuturor celor care au participat la atelierele educaționale aferente expoziției „Zei și Muritori în Egiptul Antic”!
Ne bucurăm că 170 de elevi din ciclul primar din Cluj au descoperit tainele Egiptului Antic alături de noi. După o vizită captivantă prin lumea zeilor și faraonilor, am creat împreună 105 piramide și 65 de amulete.
Vă așteptăm și la viitoarele noastre evenimente!
Ghidaj și ateliere: Monica Bodea
- Published in Ateliere evenimente speciale, EDUCAȚIE MUZEALĂ
1 DECEMBRIE DE ACASĂ
CLUJENII ȘI MAREA UNIRE DIN 1918
Expoziția aniversează desăvârșirea edificiului statal românesc prin Unirea Transilvaniei cu România proclamată la Alba Iulia în 1 Decembrie 1918. Totodată sunt evocate o serie de personalități din Cluj, bărbați și femei, tineri și vârstnici, care și-au adus aportul la făurirea statului modern România, fapt pentru care merită pe deplin cunoașterea, prețuirea și recunoștința noastră.
Expoziția cuprinde zece panouri documentare cu texte sintetice și imagini ale unor piese și documente din patrimoniul muzeului. Acestea ilustrează o vastă tematică care cuprinde mișcarea de autodeterminare a românilor din Transilvania din toamna anului 1918, înființarea în Cluj a Senatului Național Român din Ardeal și a Gărzii naționale românești (2-3 noiembrie 1918), participarea delegaților clujeni la Adunarea Națională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918, intrarea armatei române în Cluj (24 decembrie 1918) și instaurarea administrației românești la începutul anului 1919.
Publicul care dorește să afle mai multe despre evenimentele și întâmplările din acele zile istorice și pline de dramatism, de acum mai bine de un secol, are la dispoziție la standul muzeului și volumul aniversar bilingv Rememorând Marea Unire. Centenar 1918-2018. Pe lângă catalogul expoziției, aici sunt publicate și Notițele scrise zilnic de doamna Sidonia Docan, secretara Senatului Național Român din Cluj, participantă la Adunarea Națională de la Alba Iulia despre care nota:
„Alba Iulia, 1 decembrie 1918. Dimineața, după datină străveche, slujbă religioasă înainte de adunare. Lume imensă, grupuri pitorești de țărani din toate ținuturile. Cu mare emoție și mulțumire privesc aceste mândre și demne figuri, care au suportat atâtea încercări și crâncene nedreptăți, păstrând cumpătul și seninătatea.”
Coordonator proiect: dr. Ovidiu Muntean
- Published in MUZEUL DE ACASĂ
CONȘTIINȚĂ ȘI ACȚIUNE POLITICĂ. MIȘCAREA MEMORANDISTĂ (1892-1894). 130 DE ANI
21 noiembrie 2024 – 23 ianuarie 2025, Muzeul Național al Unirii Alba Iulia
Expoziția marchează împlinirea a 130 de ani de la redactarea Memorandumului Transilvaniei, o petiție semnată de liderii românilor din Transilvania și adresată în 1892 împăratului austro-ungar Franz Joseph. Expozițiaorganizată de Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia (dr. Ionela Simona Mircea) în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj Napoca (dr. Ovidiu Muntean), readuce în atenția publicului acest fragment din istoria românilor transilvăneni, din timpul sistemului dualist al Imperiului Austro-Ungaria.
Mai multe informații:
- Published in EXPOZIȚII TRECUTE
MONICA, RADIOUL ȘI SECURITATEA
15 noiembrie 2024 – 12 ianuarie 2025, sediul MNIT (str. C. Daicoviciu, et. 1, sala de evenimente)
Începând cu data de 15 noiembrie, MNIT găzduiește expoziția cronotematică „Monica, Radioul și Securitatea”. Expoziția, realizată de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), duce în atenția publicului momentele importante din viața și activitatea Monicăi Lovinescu, punând în relație notele ei de jurnal cu evenimentele care i-au marcat traseul profesional și viața privată. Accentul cade pe anii de exil, iar perspectiva Securității, prezentă prin selecția de documente elaborate de instituție începând cu 1948 și terminând cu 1990, este echilibrată de fotografii publice și personale, însoțite și de reproduceri ale unor artefacte identificate în arhive.
Vocea narativă a Monicăi Lovinescu, desprinsă din jurnalele publicate în România după 1990, este firul roșu al expoziției și ghidează privitorul prin următoarele teme: o cronologie, care pune în evidență principalele momente din viața protagonistei; relația ei cu familia, în special cu tatăl său și cenaclul Sburătorul; legătura profundă cu mama, Ecaterina Bălăcioiu, devenită instrument de șantaj al Securității pentru ambele, mama sfârșindu-și viața în închisoare; urmărirea lui Virgil Ierunca după plecarea din țară în 1947, prin supravegherea rudelor, și relația părinților cu Securitatea; primii ani de exil și începutul activismului ei politic, împreună cu prietena sa, Adriana Georgescu; activitatea din exil a lui Virgil Ierunca; activitatea subredacției de la Paris a Radio Europa Liberă în conexiune cu grupul de apropiați ai soților Monica Lovinescu – Virgil Ierunca, cu emisiunile realizate, cu perspectiva Securității asupra postului de radio și a activismului lor politic, precum și cu lupta pentru drepturile omului și persoanele sprijinite de aceștia; activitatea editorială din exil; atentatul asupra Monicăi Lovinescu; campania de compromitere din presa românească, sprijinită de Securitate; informatori care au scris note despre Monica Lovinescu și Virgil Ierunca și ofițeri care i-au coordonat; iar în final, momentul decorării din anul 1999.
- Published in EXPOZIȚII TRECUTE, NOUTĂȚI, NOUTĂȚI
08.11.2024
Datorită unor probleme organizatorice neprevăzute, Lapidariul Roman nu se va putea vizita astăzi. Vă mulțumim pentru înțelegere!
GRECII DE PESTE MĂRI. VASE CU FIGURI ROȘII DIN ETRURIA ȘI MAGNA GRECIA LA IAȘI
În perioada 31 octombrie 2024 – 18 mai 2025, expoziția Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei „Grecii de peste mări. Vase cu figuri roșii din Etruria și Magna Grecia” poate fi vizitată într-o nouă adaptare, specifică Muzeului de Istorie a Moldovei, la Palatul Culturii din Iași, în sala Orest Tafrali.
Mai multe detalii: https://bit.ly/4emylm1
- Published in EXPOZIȚII TRECUTE
